Teleconferința lui Ceaușescu din 17 decembrie 1989

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Pe 17 decembrie 1989, Nicolae Ceaușescu a organizat o teleconferință în care a ordonat reprimarea violentă a manifestațiilor din Timișoara, considerând că acestea sunt rezultatul unei conspirații externe. Bilanțul tragic al zilei a inclus 59 de morți și 185 de răniți, subliniind intensitatea violenței și nevoia de a analiza responsabilitatea liderilor de atunci.

EN

Brief

On December 17, 1989, Nicolae Ceaușescu held a teleconference where he ordered the violent repression of protests in Timișoara, claiming they were the result of a foreign conspiracy. The tragic toll of the day included 59 dead and 185 injured, highlighting the intensity of violence and the need to analyze the accountability of the leaders at that time.

Teleconferința lui Ceaușescu din 17 decembrie 1989
Sursa foto: mediafax.ro

Mesajele despre reprimare

Pe 17 decembrie 1989, Președintele României de-atunci, Nicolae Ceaușescu, organizează o teleconferință privind evenimentele din 16 decembrie de la Timișoara. La ședință participă membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român, iar la Timișoara vorbesc prim-secretarul Radu Bălan și generalul Ion Coman. Mai intervine și Ministrul Apărării, Generalul Vasile Milea. În cadrul teleconferinței, Ceaușescu a declarat că evenimentele cu Laszlo Tokeș au fost „pretext, că a fost pregătit din timp de agenţiile străine din străinătate şi de cercurile antisocialiste şi din Est şi din Vest.”

Nicolae Ceaușescu a ordonat tuturor forțelor militare, inclusiv de Miliție, să iasă pe stradă înarmați cu muniție de război. „Începînd de astăzi, toate unităţile Ministerului de Interne, inclusiv miliţia, trupele de securitate, unităţile de grăniceri, vor purta armament de luptă, inclusiv gloanţe. [...] Nici un fel de justificare! Umanismul nu înseamnă pactizare sau capitulare în faţă cu duşmanii! Umanismul înseamnă apărarea poporului, integrităţii ţării şi socialismului.” Aceste declarații au fost făcute într-un context de intensificare a violenței și a tensiunilor sociale în Timișoara.

La un moment dat, generalul Coman îi raportează lui Ceaușescu că trei coloane militare se pregătesc să intre în Timișoara, cărora le-a ordonat să tragă. Tot pe 17 decembrie, Ministerul Apărării Naționale transmite tuturor unităților indicativul „Radu cel Frumos”, ceea ce însemna intrarea în stare parțială de luptă. Acest aspect subliniază gravitatea situației și deciziile radicale luate de conducerea comunistă.

Bilanțul zilei de 17 decembrie a fost tragic: conform istoricului A.M. Stoenescu, au murit 59 de oameni și alți 185 au fost răniți. Stoenescu remarcă faptul că numărul morților nu corespunde cu numărul uriaș de cartușe trase: câteva sute de mii și prezența a câteva mii de militari și milițieni înarmați pe străzi. „In acea noapte antiromânească de 17 decembrie si-au pierdut viața 59 de oameni (58 prin împușcare), și au fost rănite aproximativ 185 de persoane.” Această afirmație evidențiază disproporția dintre forțele militare și civilii prezenți pe străzi.

Revolta de la Timișoara, declanșată în continuarea celei de la Iași, a dorit cu preponderență transmiterea unui semnal politic spre Nicolae Ceaușescu pentru a părăsi puterea. Scenariștii sovieto-franco-maghiari știau că acesta nu va ceda și de aceea au făcut tot posibilul să incite la violențe. De asemenea, în timpul incidentelor din Timișoara, dar și în declarațiile ulterioare, manifestanții și militarii au evocat cererile repetate de a nu se recurge la violență. Totuși, s-a întâmplat o confruntare sângeroasă, iar bilanțul tragediei din 17 decembrie este marcat de o disproporție între foc și efect.

În concluzie, teleconferința lui Nicolae Ceaușescu din 17 decembrie 1989 rămâne un document crucial pentru înțelegerea evenimentelor din Revoluția Română. Publicarea stenogramelor și a documentelor oficiale de către Arhivele Naționale subliniază importanța clarificării responsabilității deciziilor politice și militare.

Este esențial să continuăm să studiem aceste evenimente pentru a învăța din istorie și a preveni repetarea unor astfel de tragedii în viitor.