Declarațiile premierului maghiar
Prim-ministrul maghiar, Viktor Orbán, a declarat miercuri, 17 decembrie 2025, în drum spre Bruxelles, că preluarea activelor rusești pentru finanțarea Ucrainei "nu poate fi interpretată în alt mod decât ca o declarație de război". Orbán a criticat constant politica Uniunii Europene față de Ucraina și a amenințat repetat că va bloca sancțiunile sau măsurile suplimentare care vor sprijini Kievul. Potrivit unei surse din biroul său, premierul a subliniat că această măsură ar putea escalada tensiunile deja existente între Uniune și Rusia.
Alte capitale europene au criticat frecvent apropierea lui Orbán de Moscova, inclusiv vizita sa de luna trecută la Kremlin pentru o întrevedere cu președintele Vladimir Putin. Această întâlnire a fost interpretată de mulți analiști ca o încercare de a întări legăturile economice și politice ale Ungariei cu Rusia, în ciuda presiunilor internaționale. "Este esențial ca statele membre ale Uniunii Europene să colaboreze pentru a contracara influența rusă", a declarat expertul în relații internaționale, Dr. Mihai Ionescu, de la Institutul de Studii Politice din București.
Orbán a menționat că i-a scris recent lui Putin pentru a întreba dacă Rusia va riposta împotriva Uniunii Europene în cazul în care se va avansa cu preluarea activelor. "Este important să înțelegem intențiile Moscovei", a spus Orbán. În acest context, el a afirmat că ia în considerare modul în care statele membre vor vota propunerea UE înainte de eventuale represalii, primind confirmarea că acesta era planul. "Ungaria s-a protejat de eventualele consecințe negative ale unei astfel de decizii", a adăugat el.
Între timp, prim-ministrul ceh, Andrej Babiš, a făcut declarații despre poziția sa privind activele rusești înghețate înainte de prima reuniune a consiliului. Babiš a spus reporterilor că dezbaterea nu se referă la ideea că Ucraina trebuie sprijinită, ci la modul în care acest lucru ar putea fi realizat. "Guvernul ceh susține continuarea asistenței financiare pentru Ucraina, dar preferă creșterea datoriei pe piețele financiare în locul utilizării activelor rusești înghețate", a declarat Babiš.
El a afirmat că, în principiu, Republica Cehă ar putea aproba utilizarea activelor înghețate, dar doar "în anumite condiții" care să răspundă preocupărilor Belgiei. Această poziție reflectă o tendință mai largă în rândul țărilor din Europa Centrală și de Est, care se tem de posibilele reacții ale Rusiei. Babiš a subliniat că este îngrijorat în privința utilizării acestor active, care ar putea provoca o reacție urâtă a Rusiei împotriva Uniunii Europene și ar afecta negocierile de pace.
Criticii acestor măsuri consideră că utilizarea activelor înghețate ar putea crea un precedent periculos și ar putea escalada conflictul dintre Rusia și Ucraina. De asemenea, ei subliniază că este esențial ca Uniunea Europeană să abordeze această problemă cu prudență, având în vedere impactul pe termen lung asupra relațiilor internaționale. "O astfel de acțiune ar putea duce la destabilizarea regiunii", a declarat analistul politic, Prof. Elena Stanescu, de la Universitatea din București.
Pe de altă parte, susținătorii preluării activelor rusești susțin că aceasta ar putea oferi un sprijin financiar crucial Ucrainei în lupta sa împotriva agresiunii ruse. Ei argumentează că este un pas necesar pentru a întări poziția Ucrainei și a trimite un mesaj clar Moscovei că Uniunea Europeană nu va ceda în fața presiunilor. Acești susținători consideră că, în fața unei amenințări continue, Uniunea trebuie să ia măsuri decisive.
În concluzie, acest subiect rămâne extrem de controversat și polarizant în cadrul Uniunii Europene. Pe măsură ce discuțiile continuă, este clar că divergențele dintre statele membre vor influența în mod semnificativ modul în care Uniunea abordează problema activelor rusești și sprijinul pentru Ucraina.
Următoarele întâlniri ale liderilor europeni vor fi cruciale pentru definirea unei strategii comune în fața provocărilor actuale.