Investiții în transport, agricultură, sănătate
Nazare dezvăluie reprezintă subiectul principal al acestui articol. Ministerul Finanțelor a anunțat alocarea a 3,8 miliarde lei pentru investiții publice, cu scopul de a sprijini sectoare esențiale precum transporturile, agricultura și sănătatea. În ultima săptămână, au fost redistribuite fonduri de peste 1,35 miliarde lei către Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii și alte autorități care gestionează fonduri europene pentru dezvoltarea regională. De asemenea, Guvernul intenționează să aprobe o Hotărâre de Urgență pentru alocarea aproape a 2 miliarde lei către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, destinate plății serviciilor esențiale de sănătate, medicamentelor și concediilor medicale restante.
În contextul acestor măsuri, Ministerul Finanțelor a asigurat peste 2,5 miliarde lei pentru Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDLPA), fonduri care vor permite efectuarea plăților restante aferente proiectelor din Programul Anghel Saligny, în valoare de peste 1,5 miliarde lei. În plus, 900 de milioane de lei vor fi alocate pentru plata arieratelor în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL) și al programelor derulate prin Compania Națională de Investiții.
„Ritmul eficient al încasărilor din ultimele luni, precum și măsurile adoptate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar creează spațiul necesar pentru aceste relocări semnificative de fonduri. Acestea ne permit să stingem datorii importante ale ministerelor la final de an – precum, de exemplu, arieratele acumulate la Ministerul Dezvoltării, în valoare de 2,5 miliarde de lei, pe care reușim să le acoperim acum aproape integral. Dacă aceste sume nu ar fi fost plătite în acest an, presiunea bugetară s-ar fi transferat în 2026”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Potrivit lui Nazare, aceste măsuri reprezintă o reacție la evoluția favorabilă a situației fiscal-bugetare din ultimele 6 luni, care a fost susținută de o coordonare eficientă a programării fondurilor bugetare și europene. De asemenea, s-a realizat o adaptare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) la realitățile implementării, precum și măsuri ferme în ceea ce privește disciplina bugetară și creșterea veniturilor.
Relocările de fonduri nu vor influența nivelul deficitului bugetar, acestea fiind efectuate în cadrul programării bugetare aprobate prin ultima rectificare, respectând ținta de deficit de 8,4% din PIB. Un element esențial în crearea acestui spațiu fiscal a fost renegocierea PNRR. În luna iulie 2025, Ministerul Finanțelor a solicitat revizuirea Planului, obținând sprijinul Comisiei Europene pentru mutarea finanțării unor proiecte de infrastructură rutieră din componenta de împrumut în cea de grant. Aceste modificări au generat un spațiu fiscal suplimentar de aproximativ 5,5 miliarde lei (0,3% din PIB).
În plus, Guvernul a obținut acordul Comisiei Europene pentru mutarea unor proiecte din domeniul sănătății și infrastructurii de transport, fără perspectivă de finalizare până în august 2026, din PNRR în Politica de Coeziune 2021–2027. Aceste relocări permit înregistrarea cheltuielilor deja realizate pe veniturile din fonduri europene, reducând astfel presiunea asupra deficitului bugetar și sprijinind absorbția eficientă a fondurilor UE.
Măsurile adoptate în perioada iulie–septembrie, cum ar fi limitarea cheltuielilor de personal și reducerea cheltuielilor cu bunurile și serviciile, inclusiv plafonarea cheltuielilor ce au putut fi amânate, au generat economii suplimentare, utilizate în prezent pentru finanțarea investițiilor publice. Astfel, prin redistribuiri deja operate, în ultima săptămână au fost asigurate: peste 600 milioane lei pentru Ministerul Transporturilor, peste 750 milioane lei pentru Ministerul Agriculturii, și peste 30 milioane lei pentru cofinanțarea proiectelor de dezvoltare regională ale autorităților locale.
Asigurarea acestor sume pentru co-finanțări și TVA aferent investițiilor va contribui la realizarea unor plăți către beneficiarii proiectelor finanțate prin fonduri europene, având un impact pozitiv asupra atragerii de fonduri europene.
Toate aceste alocări și redistribuiri de fonduri se realizează în cadrul programării bugetare aprobate prin ultima rectificare și nu generează o creștere a deficitului bugetar, Guvernul menținându-se în ținta de deficit asumată pentru anul 2025, de 8,4% din PIB.