Hodorkovski avertizează: „Putin vrea război în Europa”

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Mihail Hodorkovski, disident rus și critic al Kremlinului, avertizează că Vladimir Putin nu va renunța la război și că Europa ar putea fi următoarea țintă după Ucraina. El subliniază că, în ciuda sprijinului popular, Putin se confruntă cu presiuni interne tot mai mari și că un compromis va fi inevitabil în viitorul apropiat.

EN

Brief

Mikhail Khodorkovsky warns that Putin is not interested in ending the war in Ukraine and may target Europe next. He highlights internal pressures on Putin's regime and suggests that a compromise will eventually be necessary.

Hodorkovski avertizează: „Putin vrea război în Europa”
Sursa foto: stiripesurse.ro

Perspective asupra conflictului

Mihail Hodorkovski, unul dintre cei mai cunoscuți critici ai Kremlinului, a declarat că Vladimir Putin nu este interesat de încheierea războiului, ci de menținerea unui conflict continuu care să-i garanteze supraviețuirea politică. Într-un interviu acordat cotidianului italian La Stampa, Hodorkovski avertizează că, după Ucraina, Europa ar putea fi următoarea țintă. Potrivit acestuia, liderul rus va continua să amâne negocierile și va încerca să obțină noi avantaje militare, așa cum a procedat în trecut, în ciuda mesajelor optimiste venite din SUA. „Propaganda a mers prea departe pentru ca Putin să mai facă concesii reale”, a declarat Hodorkovski.

Disidentul rus consideră că atât Moscova, cât și Kievul se află într-un impas. Kremlinul nu mai ia în calcul cedarea Donbasului, iar pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski, renunțarea la teritorii ar provoca o criză politică internă. În acest context, războiul se poartă pe mai multe planuri, nu doar cel militar, iar compromisurile clasice sunt tot mai greu de realizat.

Fostul șef al companiei petroliere Yukos îl descrie pe Putin drept un jucător dispus să riște, mizând pe schimbări de situație favorabile. În prezent, Kremlinul își pune speranțele în relația cu Donald Trump, privit ca un element important în negocierile globale. Hodorkovski avertizează însă că această abordare nu poate dura la nesfârșit, mai ales în condițiile unei economii ruse aflate în prag de recesiune și a deficitului de forță de muncă militară și civilă.

Deși Putin beneficiază de sprijin popular considerabil și controlează strâns cercul de conducere, presiunile interne cresc. Armata și aparatul de securitate sunt consolidate, dar liderul rus nu se bucură de simpatie nici în rândul generalilor, nici al clasei mijlocii, afectate de costurile economice ale războiului. „Nici Putin nu poate forța situația la infinit”, afirmă Hodorkovski, subliniind că un compromis va fi inevitabil.

În opinia sa, una dintre puținele variante viabile ar fi transformarea regiunilor disputate din estul Ucrainei într-o zonă demilitarizată. Aceasta ar trebui să fie administrată internațional, cu măsuri precum o interdicție aeriană pentru prevenirea reluării ostilităților. Totuși, el atrage atenția că garanțiile NATO sunt în prezent mai mult teoretice, iar intervenția directă cu trupe nu este realistă.

Hodorkovski amintește că în ultimele două decenii Putin a folosit conflictele externe pentru a gestiona crize interne: din Cecenia, Georgia, Crimeea și până la Ucraina. După încheierea actualului război, liderul rus ar putea apela din nou la un „inamic extern”, iar Europa se află la granițele Federației Ruse.

Fostul oligarh consideră că europenii și-au pierdut instinctul de a-și proteja securitatea, ceea ce la Moscova este perceput ca slăbiciune. El propune o Europă unită și capabilă militar, nu din motive naționaliste, ci din necesitatea apărării propriei stabilități. Educația tinerei generații în spiritul responsabilității față de stat este, în opinia sa, esențială.

Hodorkovski crede că războiul se va încheia inevitabil și că reconstrucția ar putea repune Rusia pe harta economică occidentală. Totuși, el avertizează și că acest moment nu este prea aproape.

Riscurile pentru Europa rămân ridicate, iar simpatia unor politicieni europeni pentru imaginea „omului forte” de la Kremlin reprezintă, spune el, o vulnerabilitate ce ar putea costa scump.