Europarlamentar trage un semnal de alarmă
Potrivit europarlamentarului Thomas Waitz, Comisia Europeană ar trebui să își regândească planurile bugetare pentru a-i proteja pe fermieri de impactul generat de acordul Mercosur, care ar putea fi adoptat în această săptămână. Acest acord a fost negociat între Comisia Europeană și țările din America de Sud, inclusiv Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. În propunerea de buget a Comisiei pentru anii 2028–2034, fondurile destinate Politicii agricole comune ar scădea cu 20%. Criticii acordului susțin că această reducere îi va expune pe fermieri la concurență neloială, având în vedere că importurile din aceste țări ar putea fi mult mai competitive pe piața europeană. "Nu poți să reduci fondurile cu 20% și cu 40%, dacă incluzi inflația, dar și sacrificiul fermierilor, doar pentru profitul câtorva companii naționale sau al industriei europene", a declarat Waitz pentru Euronews.
Zilele care urmează se anunță a fi decisive pentru acordul Mercosur, iar Comisia Europeană va vota o clauză de protecție pentru monitorizarea potențialelor perturbări ale pieței cauzate de importurile din America de Sud. Statele membre sunt așteptate să ia o poziție în cadrul Consiliului European în zilele următoare. În acest context, fermierii europeni au anunțat un protest la Bruxelles, coincizând cu summitul Consiliului European, unde se așteaptă negocieri tensionate.
Fermierii din România sunt îngrijorați că acordul ar putea genera prejudicii semnificative pentru sectorul agroalimentar. Aceștia solicită premierului Ilie Bolojan să amâne aprobarea acordului comercial până la implementarea măsurilor de protecție pentru agricultura europeană. Într-o scrisoare deschisă, fermierii au cerut clauze de salvgardare solide, standarde de producție egale pentru importuri și controale consolidate ale importurilor. Aceștia argumentează că importurile din America Latină ar putea duce la o concurență neloială, având în vedere că produsele agricole sud-americane beneficiază de costuri mai reduse.
Fermierii susțin că creșterile previzionate ale importurilor de produse sensibile, cum ar fi carnea de vită și zahărul, ar expune producătorii români și europeni la presiuni concurențiale intense, fără standarde comparabile. Într-un comunicat, aceștia afirmă că numărul de fermieri ar putea scădea, conducând la creșterea șomajului și reorientarea acestora către alte sectoare de muncă. Asociația pentru Agricultură și Cooperare a cerut premierului să blocheze semnarea acordului, menționând că alte șase țări europene, inclusiv Franța și Polonia, s-au opus deja acestuia.
În ceea ce privește detaliile acordului, acesta va elimina taxele vamale pentru 91% din exporturile UE și va permite accesul mai ușor al produselor agricole din Mercosur pe piața europeană. Totuși, fermierii europeni tem că acest lucru va duce la o invazie de produse de calitate inferioară, care nu respectă standardele de siguranță alimentară ale UE. Criticii subliniază că acordul nu oferă suficiente garanții pentru protecția agriculturii europene și că măsurile de salvgardare propuse nu sunt destul de robuste. Comisia Europeană a anunțat că va evalua necesitatea unor astfel de măsuri în cazul în care volumul importurilor va crește semnificativ.
Germania, ca țară cu o economie orientată spre export, susține încheierea acordului, argumentând că acesta ar facilita accesul produselor industriale pe piața sud-americană. Însă, Italia, alături de Franța, își exprimă îngrijorarea față de efectele negative asupra agricultorilor locali. Premierul italian Giorgia Meloni a declarat că nu va susține acordul fără măsuri adecvate de protecție pentru fermieri, subliniind că semnarea acestuia ar fi prematură. Această tensiune dintre statele membre reflectă divergențele de opinie cu privire la beneficiile și riscurile acordului Mercosur.
Pe fondul acestor controverse, Comisia Europeană a propus un fond de criză de 6,3 miliarde de euro pentru a sprijini agricultorii din UE în cazul în care acordul ar afecta piețele agricole. România, la rândul ei, și-a exprimat obiecțiile față de semnarea acordului, iar fermierii români continuă să protesteze, solicitând menținerea condițiilor actuale. În concluzie, impactul acordului Mercosur asupra agriculturii europene rămâne un subiect de intensă dezbatere, iar viitorul acestuia depinde de negocierile dintre statele membre și de măsurile de protecție care vor fi implementate.
În urma acestei situații, rămâne de văzut cum va reacționa Comisia Europeană în fața presiunilor fermierilor și a îngrijorărilor exprimate de statele membre.
Următoarele zile vor fi cruciale pentru a determina soarta acordului Mercosur și pentru a asigura protecția fermierilor europeni, în special a celor din România.