Legea a fost contestată de Nicușor Dan
Camera Deputaților a adoptat miercuri, 17 decembrie 2025, proiectul de lege privind prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură, respingând obiecțiile formulate de președintele Nicușor Dan în cererea de reexaminare a actului normativ. Cu 173 de voturi „pentru”, 101 „împotrivă” și șase abțineri, legea a trecut în forma inițială. Conform deputatului Silviu Vexler, inițiatorul proiectului, „această lege reprezintă un pas important în combaterea extremismului și protejarea valorilor democrației”.
Legea a fost contestată de parlamentari ai AUR, S.O.S. România și POT, iar Curtea Constituțională a respins sesizarea acestora în 20 iunie. De asemenea, președintele Nicușor Dan a sesizat CCR pe 14 iulie, dar obiecțiile sale au fost, de asemenea, respinse. Pe 4 decembrie, Dan a retrimis legea Parlamentului pentru reexaminare, argumentând că forma actuală ar putea amplifica tensiunile sociale.
„Unele articole pot fi interpretate abuziv, ceea ce ar putea transforma în infractori persoane fără legătură cu extremismul”, a declarat Dan, adăugând că „România are nevoie atât de fermitate, cât și de echilibru” în abordarea acestor probleme. Aceste observații au fost ignorate de majoritatea parlamentară, care a decis să adopte legea fără modificări.
Proiectul prevede pedepse mai dure pentru constituirea, sprijinirea sau aderarea la organizații cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, sancționând aceste fapte cu închisoare de la 3 la 10 ani. Inițierea sau constituirea unei astfel de organizații, precum și aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, constituie, de asemenea, infracțiune.
De asemenea, distribuirea de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani. În cazul în care aceste fapte sunt comise prin intermediul unui sistem informatic, limitele special ale pedepsei se majorează cu 50%. Legea face distincție clară între faptele care sunt considerate infracțiuni și cele care pot fi justificate în interesul artei, științei sau educației.
Un aspect important al legii este că contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea Holocaustului pe teritoriul României este, de asemenea, infracțiune, sancționată cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Legea interzice, de asemenea, acordarea numelui unor persoane vinovate de genocid unor străzi sau organizații.
Legea a fost inițiată de președintele Federației Comunităților Evreiești din România, Silviu Vexler, și a fost adoptată prima dată în iunie 2025. Actul normativ a fost controversat și a generat discuții intense în rândul societății civile și al experților în drepturi omului.
Acum, odată adoptat de Camera Deputaților, proiectul de lege trebuie promulgat de președinte în termen de 10 zile, conform Constituției, fără nicio altă cale de atac disponibilă.
Aceasta marchează un moment crucial în eforturile României de a combate extremismul și de a promova o societate tolerantă și diversă.