Clarificări ANAR privind demolările
Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) a emis un comunicat de presă pe 17 decembrie 2025, prin care subliniază că Uniunea Europeană nu a transmis României nicio instrucţiune sau obligaţie privind demolarea barajelor sau golirea acumulărilor importante de apă. Potrivit ANAR, deciziile legate de conservarea, modernizarea sau dezafectarea acestor structuri sunt exclusive pentru autorităţile române, conform normelor naţionale şi recomandărilor specialiştilor. „Nu există nicio listă impusă de Uniunea Europeană”, afirmă ANAR, clarificând astfel confuziile apărute în spaţiul public.
În contextul discuţiilor aprinse pe reţelele sociale, ANAR a explicat că cifra de aproximativ 1.200.000 de „bariere” vehiculată în Europa nu se referă în principal la baraje mari, ci la lucrări hidrotehnice minore, vechi şi degradate, care includ praguri transversale, stăvilare vechi, podeţe, amenajări piscicole şi alte obstacole locale. Aceste structuri sunt adesea nefuncţionale sau abandonate, iar ANAR îndeamnă la o interpretare corectă a acestor date.
Barajele mari, cum ar fi Porţile de Fier, Vidraru, Paltinu sau Izvorul Muntelui-Bicaz, sunt considerate strategice pentru România şi nu sunt vizate de recomandările Uniunii Europene. Acestea sunt proiectate, construite şi monitorizate conform unor standarde stricte de siguranţă. ANAR administrează 82 de baraje importante şi 329 de baraje mai mici, toate fiind supuse unei monitorizări permanente.
Conform ANAR, deciziile legate de baraje sunt luate de autorităţile române, care respectă normele naţionale. În ceea ce priveşte lucrările minore degradate, soluţiile pot include reprofilarea cu pante line sau crearea de pasaje pentru peşti, având ca scop îmbunătăţirea curgerii naturale a râurilor, protejarea mediului şi sănătatea populaţiei. ANAR subliniază că România decide suveran ce structuri se păstrează, se modernizează sau se dezafectează, conform nevoilor locale.
Această declaraţie a ANAR vine într-un moment în care discuţiile despre starea infrastructurii hidrotehnice din România sunt tot mai intense. Experţii din domeniu au subliniat importanţa unei gestionări eficiente a resurselor de apă, în contextul schimbărilor climatice şi al necesităţii de a asigura securitatea alimentării cu apă. ANAR, prin intermediul specialiştilor săi, îşi reafirmă angajamentul de a colabora cu autorităţile locale pentru a gestiona aceste structuri într-o manieră care să protejeze atât mediul, cât şi bunăstarea cetăţenilor.
În concluzie, ANAR reafirmă că nu există presiuni externe din partea Uniunii Europene în ceea ce priveşte demolarea barajelor, iar România îşi va continua politica de gestionare a acestor structuri în conformitate cu interesele naţionale, asigurându-se că se respectă atât standardele de siguranţă, cât şi nevoile comunităţilor afectate.
Aceasta poate contribui la o mai bună înţelegere a rolului barajelor în dezvoltarea durabilă a ţării, dar şi la prevenirea dezinformărilor în spaţiul public.