Schimbări fiscale semnificative
Românii vor intra în 2026 cu un nou cadru fiscal, mai strict și mai costisitor, după ce al doilea pachet de măsuri fiscale adoptat de Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost publicat în Monitorul Oficial. De la 1 ianuarie 2026, atât populația, cât și mediul de afaceri vor resimți creșteri semnificative de taxe și impozite, unele dintre ele cu impact direct asupra proprietăților, mașinilor, investițiilor sau activităților independente. Printre cele mai sensibile modificări se numără majorarea impozitelor locale pe clădiri și terenuri, care în anumite cazuri pot ajunge până la de trei ori nivelul actual, dar și extinderea impozitării asupra autoturismelor electrice, până acum scutite.
Noua legislație aduce schimbări importante pentru companiile cu cifre de afaceri ridicate. Potrivit Ministerului Finanțelor, contribuabilii plătitori de impozit pe profit care depășesc pragul de 50 de milioane de euro și care au cheltuieli cu servicii de consultanță, management sau drepturi de proprietate intelectuală furnizate de entități afiliate din străinătate vor putea deduce aceste costuri doar în limita a 1% din totalul cheltuielilor anuale. Regula este însoțită de câteva excepții și de o formulă de calcul specifică, menită să limiteze optimizările fiscale agresive.
Impozitul minim pe cifra de afaceri nu dispare, fiind menținut pentru companiile care depășesc același prag de 50 de milioane de euro. Conform legislației actuale, în cazul firmelor care aplică impozitul suplimentar pe construcții și au beneficiat de reduceri ale bazei impozabile prin investiții, apare o condiție suplimentară: activele respective trebuie păstrate în patrimoniu cel puțin jumătate din durata normată de exploatare, fără a depăși însă cinci ani.
Investitorii persoane fizice sunt și ei vizați de noile reguli. Câștigurile obținute din vânzarea titlurilor financiare vor fi impozitate diferențiat, cu 3% dacă deținerea depășește un an și cu 7% dacă titlurile sunt vândute mai devreme. Acest regim se aplică doar tranzacțiilor realizate prin intermediari autorizați, precum bursele sau societățile de investiții. În paralel, câștigurile din tranzacțiile cu criptomonede vor fi impozitate cu 16%, cu o excepție limitată pentru sumele foarte mici, sub 200 de lei, în condițiile unui plafon anual de 600 de lei.
Un capitol sensibil îl reprezintă veniturile obținute din închirieri și servicii de cazare. Persoanele fizice care închiriază pe termen scurt mai mult de șapte camere din locuința proprie sau care obțin venituri din servicii de cazare vor fi încadrate fiscal la activități independente. Conform Ministerului Finanțelor, pentru aceste situații, venitul impozabil se stabilește ca diferență între venitul brut și o cotă forfetară de 30%. În același timp, pentru închirierea pe termen scurt, de până la 30 de zile, a unu până la șapte camere, se introduce o procedură distinctă, cu o cheltuială forfetară de 30%, în timp ce pentru închirierile pe termen lung se păstrează deducerea de 20% din venitul brut.
Contribuția la asigurările sociale de sănătate pentru persoanele cu venituri din activități independente sau sportive va avea un plafon maxim mai ridicat, ajungând la echivalentul a 72 de salarii minime brute. În plan local, impozitul pe clădiri va fi recalculat pe baze noi, ceea ce va duce la majorări consistente, în funcție de valoarea impozabilă și de categoria imobilului.
Taxa pe lux este și ea revizuită, fiind majorată la 0,9%. Aceasta va fi datorată de persoanele fizice care dețin clădiri rezidențiale cu o valoare impozabilă ce depășește 2,5 milioane de lei, impozitul aplicându-se strict sumei care trece peste acest prag. Aceeași taxă se va aplica și în cazul autoturismelor cu un cost de achiziție mai mare de 375.000 de lei, indiferent dacă proprietarul este persoană fizică sau juridică, baza de calcul fiind diferența peste plafon.
Un element de noutate absolută este introducerea sistemului electronic RO-E-Proprietatea, conceput pentru administrarea digitală a bunurilor imobile. Platforma va urmări atât plata taxelor locale, cât și trasabilitatea deținerii și transferului proprietăților. Această inițiativă vine în contextul digitalizării administrației publice și a eficientizării sistemului fiscal.
Criticii noii legislații subliniază că aceste măsuri vor afecta în mod disproporționat micile afaceri și persoanele fizice, care deja resimt presiunea economică generată de inflație și criza energetică. Expertul economic Cristian Păun de la Academia de Studii Economice a declarat: „Aceste măsuri fiscale sunt binevenite în teorie, dar aplicarea lor va necesita o atenție deosebită pentru a nu afecta micile antreprenori”.
În concluzie, noile măsuri fiscale introduse de Guvernul Bolojan vor avea un impact semnificativ asupra economiei românești începând cu 1 ianuarie 2026. Este esențial ca autoritățile să comunice clar aceste schimbări și să ofere suport pentru cei afectați.
Antreprenorii și investitorii trebuie să se pregătească pentru aceste modificări, ajustându-și strategia de afaceri în consecință.