Reforme urgente în apărare
În data de 16 decembrie 2025, eurodeputatul Vasile Dîncu a abordat vulnerabilitățile instituționale ale României în domeniul apărării, în cadrul unei declarații susținute la Strasbourg, în Parlamentul European. Dîncu a declarat: „Fără o agenție interguvernamentală dedicată, proiectele se blochează între Ministerul Apărării, Ministerul Economiei și Cabinetul prim-ministrului.” Acesta a subliniat nevoia urgentă de reforme structurale pentru a permite României să acceseze eficient programele europene precum SAFE și inițiativele din domeniul dronelor.
Vasile Dîncu a adus în discuție modelul altor state europene, cum ar fi Polonia, Franța și Germania, care au creat agenții specializate pentru gestionarea proiectelor de apărare. Potrivit acestuia, fără asemenea structuri, România riscă să rămână pe dinafară din marile inițiative de securitate. „Toate țările au făcut asta. Polonia, Franța, Germania au creat agenții separate pentru proiectele europene, pentru că altfel nu funcționează”, a explicat Dîncu.
Un alt punct important pe care l-a abordat Dîncu a fost rolul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pe care l-a propus să devină o instituție operativă. „CSAT-ul ar trebui să devină o instituție operativă, nu doar una care avizează și apoi hotărăște ceva”, a declarat acesta. Dîncu a menționat că majoritatea țărilor europene și-au consolidat astfel de structuri după 2014, răspunzând provocărilor de securitate emergente.
El a evidențiat că securitatea națională depinde nu doar de echipamentele militare, ci și de încrederea populației în instituțiile statului. „Securitatea înseamnă jumătate înzestrare și jumătate încrederea oamenilor în instituții”, a afirmat Dîncu. De asemenea, a subliniat importanța unui control civil clar asupra serviciilor de informații, afirmând că „serviciile secrete trebuie să aibă un conducător civil” pentru a funcționa eficient într-un sistem democratic.
Referitor la viitorul ministru al Apărării, Dîncu a conturat un profil ideal pentru acesta, subliniind că trebuie să fie capabil să colaboreze cu mai multe ministere, inclusiv cu Ministerul Economiei și Ministerul Muncii. „Apărarea nu mai este un domeniu autonom, exclusiv militar. Trebuie să poată lucra, să fie un om care să lucreze cu Ministerul Economiei, să poată lucra cu Ministerul Muncii”, a declarat el.
Dîncu a insistat asupra necesității ca viitorul ministru să apere drepturile militarilor, în special în contextul politicilor de austeritate. „Trebuie să fie un om care să aibă curajul să se opună atunci când se încearcă ca drepturile militarilor să nu fie luate în considerare”, a spus acesta. Eurodeputatul a menționat că România se confruntă cu restanțe în ceea ce privește pensiile și salariile militarilor, care necesită reglementări urgente.
Liderul din domeniul apărării ar trebui să aibă, de asemenea, o viziune internațională solidă, comunicând eficient cu partenerii din NATO și Uniunea Europeană. „Trebuie să fie un om foarte legat de țările cu care asigurăm securitatea noastră, să comunice bine cu NATO, cu zona americană și să aibă legături solide la Bruxelles”, a declarat Dîncu, subliniind importanța unei autonomii strategice în domeniul securității europene.
În concluzie, Dîncu a evitat să comenteze numele vehiculate pentru portofoliul Apărării, declarând că nu cunoaște suficient persoanele menționate. „Nu vreau să mă pronunț aici, pentru că pe unii nu-i cunosc deloc”, a spus el. Totuși, a subliniat că esențial este ca viitorul ministru să aibă o pregătire profesională solidă și să înțeleagă complexitatea și importanța domeniului apărării pentru România.
Vasile Dîncu a subliniat că, în final, apărarea este o responsabilitate comună a întregii societăți și că implicarea tuturor, nu doar a armatei, este crucială pentru asigurarea securității naționale.
„Este nevoie de managementul armatei și de o colaborare eficientă pentru a răspunde provocărilor actuale”, a conchis acesta.