Creșteri semnificative în 2025
Trei români, reprezintă subiectul principal al acestui articol. Suma totală a contribuțiilor românilor către fondurile de Pilon a crescut în 2025 cu câteva sute de milioane lunar, cu aproximativ 20% mai mult față de aceleași luni de anul trecut, conform datelor furnizate luni de oficialii Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Cererea de informații a fost trimisă CNPP în contextul creșterii raportate pe segmentul de asigurări din cea recentă execuție a bugetului consolidat, publicată de Ministerul Finanțelor Publice pe 27 noiembrie. Potrivit documentului MFP, contribuțiile de asigurări au atins 172,89 miliarde de lei, marcând o creștere de 10,5% față de anul precedent, ceea ce reflectă majorarea fondului de salarii din economie.
„Evoluția acestor încasări a fost influențată și de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel realizat în primele zece luni ale anului trecut (18,6 miliarde de lei în ianuarie – octombrie 2025, comparativ cu 14,7 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2024), dar și de eliminarea excepțiilor de la plata CASS reglementată prin Legea nr. 141/2025”, a declarat un reprezentant al MFP.
Evoluția sumelor virate a fost constantă în 2025 față de 2024. Sumele reprezentând contribuțiile aferente Pilonului II sunt calculate și virate de CNPP pe baza informațiilor raportate de angajatori prin Declarația 112 și a datelor raportate de contribuabili prin Declarația unică fiscală pentru persoane fizice, transmise de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și preluate în evidența proprie a CNPP.
De la 1 ianuarie 2024, cota contribuției la Pilonul 2 a crescut la 4,75% din venitul brut al contribuabilului, comparativ cu 3,75% anterior, iar restul din cota CAS intră la pensia publică (Pilonul I). Cota pentru Pilonul II este încă sub nivelul stabilit inițial de legiuitor în contextul reformei sistemului public de pensii din 2008.
Viramentele către fondurile de pensii administrate privat se efectuează cu un decalaj procedural de două luni față de luna în care au fost realizate veniturile, determinat de termenele legale de declarare, prelucrare și transmitere a informațiilor între instituțiile implicate. De exemplu, contribuția aferentă veniturilor din luna ianuarie ajunge în contul de Pilon 2 în luna martie.
Conform datelor CNPP, contribuțiile totale aferente lunii ianuarie, virate în martie, au ajuns la 1,82 miliarde de lei, în creștere cu 360 de milioane față de suma din ianuarie 2024, când era de 1,46 miliarde de lei. Procentual, este vorba de o creștere de 24,6% de la an la an. Creșterea recentă, în luna septembrie 2025, este de 300 de milioane de lei, de la 1,59 miliarde de lei în septembrie 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 18,8%.
La solicitarea Mediafax, oficialii CNPP au prezentat un top al celor mai mari trei contribuții individuale virate la Pilonul II, aferente veniturilor raportate de angajatori în declarațiile D112 pentru luna septembrie 2025. Toate cele trei contribuții sunt ale unor salariați cu angajatori în București. Primul locul a fost ocupat de un contribuabil cu un salariu brut de 4.981.473 de lei (peste 978.000 de euro), având o contribuție de peste 236.620 lei. Acest salariat ar avea un salariu net de 2.914.162 lei, după plata asigurărilor sociale și a impozitului pe venit.
Cea mai mare contribuție din septembrie este cu peste 108.000 de lei mai mare decât cea din luna iunie, conform informațiilor primite anterior de CNPP. În luna iunie 2025, cele mai mari contribuții individuale au fost de 128.452 de lei și 115.705 de lei, ambele venind de la angajatori cu sediul în București.
Specialiștii consideră că astfel de sume nu sunt permanente, ci reflectă bonusuri ocazionale sau încasări de salarii restante. „Aici este vorba probabil de bonusuri care se dau o dată pe an sau o dată la niște ani, în funcție de contractul de muncă al persoanelor respective”, afirmă Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România.
Un participant la Pilonul II poate beneficia de sumele acumulate în trei situații: la pensionarea pentru limită de vârstă, la pensionarea pentru invaliditate sau în cazul decesului, când banii pot fi revendicați de moștenitori. În prezent, legislația permite fie plata integrală, unică, fie plăți lunare eșalonate pe maximum cinci ani, până la intrarea în vigoare a noii legi privind plata pensiilor private, recent declarată constituțională de Curtea Constituțională.
Sistemul pensiilor administrate privat a depășit în noiembrie pragul de 200 de miliarde de lei în active, echivalentul a aproximativ 40 de miliarde de euro, reprezentând peste 11% din PIB, conform analizei prezentate de Dan Armeanu, vicepreședinte ASF, într-o declarație recentă.