Cazul unui gălățean operat
În România, 7 din 10 români caută online informații despre simptomele medicale, preferând să obțină rapid răspunsuri în loc să meargă la medic. Aceasta este o tendință care, deși facilitează accesul la informații, poate genera confuzii și neînțelegeri. De exemplu, recent, un pacient din Galați, operat din cauza unei complicații legate de un abces, s-a certat cu chirurgul său după ce a consultat ChatGPT, care i-a sugerat că intervenția ar fi trebuit să dureze maximum o oră, în loc de cele 20 de minute necesare. "Mi se pare că este o lipsă de respect pentru munca pe care au depus-o și nu cred că generalitățile de pe ChatGPT pot confirma un prim diagnostic, la prima vedere", a declarat Dan Mihoc, medic internațional radiolog intervenționist.
Utilizarea inteligenței artificiale în domeniul medical a devenit o practică din ce în ce mai comună, iar pacienții se bazează adesea pe informațiile obținute online pentru a-și forma o opinie despre sănătatea lor. Totuși, specialiștii avertizează că, fără evaluări clinice corespunzătoare, aceste informații pot fi inexacte. Deși AI oferă răspunsuri rapide, studiile arată că aceasta greșește în aproximativ 50% din cazuri. Aceasta este o problemă serioasă, mai ales când pacienții își contrazic medicii pe baza unor informații incomplete sau eronate.
Cazul pacientului din Galați ilustrează pericolele ce pot apărea atunci când pacienții se bazează pe AI pentru a evalua situații medicale complexe. Bărbatul a fost influențat de sugestiile ChatGPT, ceea ce l-a determinat să conteste competența chirurgului. "M-am lovit de câteva ori de chestii de genul. E, pot să spun, amuzant. Iar pentru a convinge un pacient că ceea ce a citit el pe ChatGPT sau pe Google nu e chiar real, acolo intervine provocarea", a adăugat Mihoc.
Pe de altă parte, medicul specialist neurolog Răzvan Radu consideră că inteligența artificială poate fi un instrument util în practica medicală. "Pentru mine este o unealtă. Eu o folosesc, la consultații. Când am consultații, am și ChatGPT deschis lângă mine și o folosesc zilnic. Bineînțeles că tu filtrezi cu informația medicală pe care tu o ai deja", a explicat Radu. Aceasta sugerează că, deși AI poate oferi informație, medicii trebuie să aibă o bază solidă de cunoștințe pentru a interpreta corect datele.
Un studiu realizat de cercetătorii din Italia arată că precizia în diagnosticarea medicilor ajunge la 75%, în timp ce inteligența artificială reușește un diagnostic corect în doar 50% din cazuri, mai ales atunci când este corect ghidată. În cazul copiilor, performanța ChatGPT este chiar mai slabă, având o rată de succes de doar 17% în diagnosticare. Aceste statistici subliniază importanța consultului medical direct, care nu poate fi înlocuit de algoritmi.
În concluzie, deși inteligența artificială poate oferi informații utile, nu poate înlocui expertiza medicală. Este esențial ca pacienții să conștientizeze limita acestor instrumente și să nu se bazeze exclusiv pe informațiile găsite online.
Colaborarea dintre medici și pacienți, bazată pe comunicare deschisă și încredere, rămâne cheia pentru o îngrijire medicală eficientă și sigură.