Criză politică în Coreea de Sud
Cho Eun-seok, procuror special, a prezentat luni, 15 decembrie 2025, rezultatele unei anchete privind fostul președinte al Coreei de Sud, Yoon Suk Yeol, și alte 24 de persoane, care sunt acuzate de tentativă de insurecție. Conform anchetei, planul de impunere a legii marțiale a fost conceput încă din luna octombrie 2023, avându-l pe Yoon ca principal inițiator, alături de Kim Yong-hyun, fost ministru al Apărării. Aceștia ar fi avut intenția de a suspenda atribuțiile Parlamentului și de a înființa un organism legislativ de urgență. "Pentru a justifica declararea legii marțiale, au încercat să atragă Coreea de Nord într-o agresiune armată, dar au eșuat, deoarece Coreea de Nord nu a răspuns militar", a declarat Cho Eun-seok.
Yoon se află acum în fața instanței, acuzat de o infracțiune gravă, care poate duce la închisoare pe viață sau chiar la pedeapsa capitală. Fostul președinte a fost demis în aprilie 2025 de Curtea Constituțională, după ce Parlamentul a declarat ilegală măsura de impunere a legii marțiale. Procuratura a evidențiat că momentul acestor acțiuni a fost influențat de peisajul internațional, având în vedere victoria lui Donald Trump în alegeri. În plus, șeful serviciilor de informații sud-coreene ar fi planificat o vizită la Washington pentru a minimiza reacțiile negative ale partenerilor americani.
Aceste evenimente au generat o criză politică majoră în Coreea de Sud, culminând cu demiterea lui Yoon de către Curtea Constituțională. În data de 3 decembrie 2024, Yoon a declarat în mod neașteptat legea marțială, provocând astfel o profundă criză politică. Acest demers a fost motivat de dispute legate de bugetul național. Yoon a acuzat opoziția de infiltrare din partea Partidului Comunist chinez, justificând astfel măsura drastică.
Noul președinte, Lee Jae-myung, a încercat să detensioneze tensiunile cu Coreea de Nord, cerând scuze pentru acțiunile predecesorului său, în special în legătură cu trimiterea de drone și fluturași de propagandă. Procurorii din Seul susțin că Yoon și ministrul apărării de la acea vreme au ordonat o operațiune secretă de zbor cu drone pe teritoriul Coreei de Nord, totul în încercarea de a provoca un răspuns militar care să justifice instaurarea stării de urgență. Cu toate acestea, Phenianul nu a reacționat militar.
După instaurarea legii marțiale de către Yoon, presa de stat din Coreea de Nord a menținut tăcerea timp de aproximativ o săptămână, fără a emite comentarii publice. Apoi, agenția de presă KCNA și ziarul Rodong Sinmun au început să denunțe acțiunile lui Yoon, catalogându-le drept „un act nebunesc” și „dictatură fascistă”. Reacțiile din Coreea de Nord au subliniat haosul politic generat de aceste evenimente, care au condus la proteste în masă pentru demiterea lui Yoon.
Aceste evenimente ne arată complexitatea relațiilor intercoreene și provocările interne cu care se confruntă Coreea de Sud în acest moment critic.