Inițiative pentru combaterea corupției
USR a prezentat luni, 15 decembrie 2025, zece propuneri menite să reformeze sistemul de justiție din România, în contextul nemulțumirilor generate de documentarul Recorder și de protestele recente. Printre măsurile propuse se numără reforma Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), asigurarea egalității magistraților în fața legii și limitarea puterilor excesive ale procurorilor-șefi. "Propunem revenirea competenței de investigare a infracțiunilor de corupție din justiție la Direcția Națională Anticorupție, conform regulii competenței după materie", a declarat un reprezentant al USR, subliniind că răspunderea penală a devenit, în practică, iluzorie. Potrivit comunicatului, în perioada 2015-2018, în medie, doar aproximativ 10 magistrați erau trimiși în judecată anual pentru fapte de corupție.
Una dintre propunerile centrale vizează alegerea membrilor CSM prin vot universal al tuturor magistraților, nu pe categorii de instanțe, ceea ce ar putea crește reprezentativitatea și transparența în procesul decizional. USR subliniază necesitatea de a elimina conflictele de interese și privilegii în cadrul CSM, având în vedere că actuala structură nu a reușit să combată corupția din magistratură.
De asemenea, USR insistă asupra continuității completurilor de judecată, stipulând că dosarele ar trebui soluționate de judecătorii care le încep, pentru a preveni influențarea proceselor. Aceasta ar putea reduce tergiversările și ar asigura o mai bună gestionare a cazurilor. Propunerea include și protecția magistraților care semnalează nereguli, prin garantarea dreptului acestora de a vorbi despre problemele din sistem.
În ceea ce privește cariera magistratului, USR propune ca promovările și numirile să fie bazate pe concursuri reale, pentru a asigura competența și meritocrația în justiție. Partidul sugerează că președinții instanțelor ar trebui aleși de judecătorii instanței respective, iar colegiile de conducere ar trebui să fie alese de adunările generale ale magistraților, promovând astfel un sistem mai democratic și mai responsabil.
Propunerile includ și măsuri pentru îmbunătățirea transparenței în repartizarea dosarelor, prin audituri independente pentru a verifica respectarea regulilor de repartizare aleatorie. "Cazurile tot mai dese de eludare a acestor reguli impun o verificare obiectivă", a adăugat reprezentantul USR.
În plus, se propune majorarea termenului de prescripție specială și clarificarea regimului infracțiunilor unice, precum și eliminarea posibilității procurorilor generali și șefilor DNA și DIICOT de a invalida discreționar actele procurorilor din subordine. Această măsură vizează întărirea independenței justiției și prevenirea influențelor politice în anchetele penale.
Criticii acestor propuneri subliniază că, deși intențiile sunt lăudabile, implementarea efectivă a reformelor va depinde de voința politică și de capacitatea instituțiilor de a se adapta. Conform unor experți, există riscul ca măsurile să fie folosite ca instrumente politice, mai degrabă decât ca soluții reale pentru problemele din justiție.
Reforma justiției rămâne un subiect sensibil în România, iar USR, prin aceste propuneri, își exprimă angajamentul de a răspunde nemulțumirilor cetățenilor și de a promova un sistem judiciar mai echitabil și mai eficient.
Următorii pași includ consultări cu diferite organizații și profesioniști din domeniu pentru a rafina propunerile și a asigura o implementare eficientă.