Flexibilitate cognitivă remarcabilă
Recenta cercetare coordonată de o echipă de la Universitatea Princeton a descoperit aspecte fascinante despre modul în care creierul uman își structurează și utilizează funcțiile cognitive. Studiul, care nu a implicat teste pe oameni, ci pe macacii rhesus, a avut loc în anul 2025. Conform neurocercetătorului Tim Buschman, "Modelele de inteligență artificială de ultimă generație pot atinge performanțe la nivel uman sau chiar suprauman în sarcini individuale, dar au dificultăți când trebuie să învețe și să execute multe sarcini diferite". Această afirmație subliniază importanța flexibilității cognitive a creierului uman.
Cercetarea a implicat observarea modului în care maimuțele au fost puse să identifice forme și culori pe un ecran, indicând răspunsurile prin privirea în anumite direcții. Această abordare a permis cercetătorilor să folosească scanări cerebrale pentru a detecta tipare de activitate neuronală. Analiza a relevat că anumite blocuri de neuroni, denumite „Lego-uri cognitive”, sunt folosite de creier pentru sarcini diferite, demonstrând o capacitate de reutilizare și combinare a acestor blocuri în contexte noi.
Blocurile cognitive identificate erau concentrate în cortexul prefrontal, o regiune asociată cu procese cognitive superioare, cum ar fi rezolvarea problemelor și luarea deciziilor. Această descoperire sugerează că creierul uman are o capacitate remarcabilă de a adapta și reutiliza cunoștințele, un aspect esențial în dezvoltarea abilităților cognitive. Buschman a explicat că "un set de neuroni poate discrimina culoarea, iar rezultatul său poate fi transmis către o altă funcție care declanșează o acțiune", ceea ce demonstrat o organizare complexă și eficientă a proceselor cognitive.
Studiul a evidențiat că activitatea blocurilor cognitive scade atunci când nu sunt necesare, ceea ce sugerează o capacitate a creierului de a optimiza resursele neuronale. Această flexibilitate este crucială pentru adaptarea la noi provocări, un aspect în care inteligența artificială întâmpină dificultăți. De asemenea, cercetătorii consideră că aceste descoperiri ar putea contribui la dezvoltarea unor modele de inteligență artificială care să fie mai adaptabile la diverse sarcini.
Comparativ cu inteligența artificială, care suferă de „uitare catastrofală”, creierul uman se dovedește a fi mai flexibil și adaptabil. Această vulnerabilitate a IA face ca rețelele neuronale să nu poată învăța sarcini consecutive fără a uita cum să le execute pe cele anterioare. Deși schimbarea frecventă a sarcinilor poate fi o provocare, aplicarea cunoștințelor între sarcini se poate dovedi a fi un avantaj semnificativ.
Pe termen lung, rezultatele acestei cercetări ar putea sprijini dezvoltarea tratamentelor pentru tulburări neurologice și psihiatrice, facilitând aplicarea abilităților în contexte noi. "Dacă, așa cum sugerează rezultatele noastre, creierul poate reutiliza reprezentări și calcule între sarcini, acest lucru ar putea permite o adaptare rapidă la schimbările din mediu", concluzionează cercetătorii.
Această cercetare subliniază nu doar superioritatea flexibilității cognitive a creierului uman, ci și posibilele aplicații în domeniul inteligenței artificiale și al sănătății mintale.