Libertatea de exprimare în discuție
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România pentru încălcarea libertății de exprimare a fostului judecător Cristi Danileț. Decizia anunțată luni, 15 decembrie 2025, de CEDO este definitivă. Ea a fost luată cu zece voturi la șapte în Marea Cameră a CEDO formată din 17 judecători. "Curtea consideră că sancțiunea disciplinară aplicată reclamantului a constituit o ingerință în exercitarea dreptului la libertatea de exprimare al acestuia", a anunțat CEDO.
În motivarea deciziei, CEDO a explicat că nu există motive pertinente și suficiente pentru sancționarea fostului judecător de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru postările pe care le-a făcut pe Facebook. Cristi Danileț a atacat la CEDO decizia CSM de a-l sancționa cu 5% din salariu timp de două luni pentru două postări făcute pe Facebook, acțiune inițiată după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a menținut sancțiunea. Fostul judecător a câștigat procesul intentat României la CEDO încă din februarie 2024, însă Guvernul Ciolacu a contestat decizia, apelul fiind gestionat de Ministerul de Externe condus de Luminița Odobescu. Decizia de astăzi este, așadar, definitivă.
CEDO reamintește că judecătorii au dreptul, atunci când democrația sau statul de drept sunt grav amenințate, să se exprime public cu privire la aspecte de interes general. "Declarațiile făcute într-un astfel de context beneficiază, în general, de un nivel ridicat de protecție", precizează CEDO în motivarea deciziei. De asemenea, Curtea a judecat că mesajele publicate de reclamant nu au rupt echilibrul rezonabil între, pe de o parte, implicarea lui în apărarea ordinii constituționale și, pe de altă parte, datoria de a-și păstra independența și imparțialitatea.
Curtea a decis, cu zece voturi la șapte, că România trebuie să plătească reclamantului 9.705,44 euro pentru cheltuieli și onorarii. Aceasta este o sumă semnificativă, care subliniază importanța respectării drepturilor fundamentale. În 2019, CSM l-a sancționat pe Cristi Danileț cu 5% din salariu pentru două postări pe Facebook, argumentând că acestea au afectat imaginea sistemului judiciar și au încălcat obligația de discreție.
CSM a susținut că limbajul folosit de Danileț în postări a depășit limitele decenței, iar comportamentul său a fost considerat nedemn de un judecător. În mai 2020, ÎCCJ a respins recursul lui Danileț, menținând decizia CSM. Prima postare distribuită de Danileț a fost un interviu al lui Claudiu Sandu, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, în care acesta critica asaltul guvernării PSD asupra Justiției. Danileț a adăugat un comentariu provocator, iar a doua postare a fost o citare a articolului 118 din Constituție privind subordonarea armatei față de voința poporului, considerată de CSM ca instigare la revoltă.
Cristi Danileț a fost exclus de trei ori din magistratură de către CSM pentru opiniile exprimate public, dar a câștigat toate procesele. Fost judecător la Tribunalul Cluj, Danileț s-a pensionat în ianuarie 2024, la 48 de ani, și a declarat că va continua să fie activ în spațiul public, promovând educația juridică și criticând aspectele negative ale sistemului.
Această decizie a CEDO are implicații semnificative asupra libertății de exprimare a judecătorilor din România și subliniază importanța protejării drepturilor fundamentale într-o democrație. De asemenea, este esențial ca autoritățile române să respecte hotărârile CEDO și să reevalueze politicile privind libertatea de exprimare pentru a preveni viitoare sancțiuni abuzive. Următorii pași ar putea include o revizuire a legislației interne și un dialog mai deschis între autoritățile judecătorești și cele executive pentru a asigura o mai bună protecție a drepturilor fundamentale.
În concluzie, cazul lui Cristi Danileț subliniază provocările cu care se confruntă judecătorii în exercițiul libertății de exprimare și necesitatea de a găsi un echilibru între responsabilitate și drepturile individuale.
Este important ca statul român să învețe din această experiență și să îmbunătățească climatul de lucru pentru judecători și alți funcționari publici care se exprimă pe subiecte de interes public.