Conflicte și controverse legislative
Scandal parlamentul reprezintă subiectul principal al acestui articol. Parlamentul slovac a adoptat pe 12 decembrie 2025 o lege referitoare la denunţători şi martori-cheie, despre care opoziţia a avertizat că ameninţă statul de drept. Această decizie a generat schimburi de replici furioase şi chiar încăierări între politicieni, conform relatărilor agenției Reuters. Comisia Europeană a exprimat îngrijorări cu privire la modificările propuse de guvernul pro-rus al premierului Robert Fico, susţinute de parlamentarii naţionalişti de stânga. Imaginile video postate de un parlamentar arată politicieni din opoziţie fluierând şi huiduind, în timp ce certurile aprinse au avut loc în timpul votului pe tema modificării codurilor penale, inclusiv a statutului martorilor denunţători.
Un incident notabil a avut loc când un deputat al guvernului a aruncat o sticlă de plastic către un adversar, iar site-ul de ştiri Dennik N a relatat că jurnaliştii au auzit un alt deputat strigând că este strâns de gât într-o încăierare. Vineri, parlamentarii au revenit în bănci, iar partidele de la guvernare au aprobat o reorganizare a biroului naţional pentru denunţători, în ciuda opoziţiei preşedintelui Peter Pellegrini, care a subliniat riscurile acestei legi, inclusiv posibila pierdere a subvenţiilor UE.
Guvernul Fico, aflat la putere din 2023, a implementat anterior măsuri care slăbesc pedepsirea infracţiunilor financiare şi a reorganizat radiodifuziunea publică. De asemenea, a promovat modificări constituţionale care subliniază suveranitatea naţională asupra legislaţiei Uniunii Europene. Acest context a generat îngrijorări în rândul criticilor, care consideră că actuala agenţie de denunţare a abuzurilor, UOO, a fost folosită politic în trecut.
Comisia Europeană a declarat că regretă că parlamentul slovac nu a permis o consultare aprofundată cu privire la legea adoptată, care include desfiinţarea Biroului pentru Protecţia Informatorilor. „Comisia va analiza acum legea şi va decide cu privire la următoarele măsuri adecvate”, a transmis Bruxelles-ul.
Partidele de la guvernare au afirmat că preocupările exprimate de Comisia Europeană au fost abordate prin modificări aduse legii, deşi conducerea UOO a rămas neschimbată. Slovacia a devenit mai tensionată politic de când Fico a revenit la putere, el supravieţuind unui atentat cu armă de foc în mai 2024, care a fost comis de un bărbat nemulţumit de politicile sale, inclusiv retragerea ajutorului militar acordat Ucrainei.
Liderul opoziţiei, Michal Simecka, a numit şedinţa parlamentară un „masacru al statului de drept”, subliniind că proiectul de lege referitor la denunţători este perceput ca o „răzbunare” pentru măsurile luate împotriva Ministerului de Interne în cazuri de corupţie. Modificările recente ale Codului penal, adoptate în regim de urgenţă, vor înăspri regulile referitoare la mărturia „martorilor-cheie”, ceea ce a stârnit criticile că aceste măsuri vor beneficia un aliat important al lui Fico, care se află în prezent sub anchetă.
În concluzie, situaţia politică din Slovacia continuă să fie extrem de volatilă, cu implicaţii profunde pentru statul de drept. Opoziţia îşi continuă demersurile de contestare a acestor schimbări legislative, iar comunitatea internaţională, prin Comisia Europeană, monitorizează îndeaproape evoluţiile din această ţară.
Este esenţial ca dezbaterile să fie purtate într-un cadru democratic, care să respecte principiile fundamentale ale statului de drept.