Studiu genetic național
România peste reprezintă subiectul principal al acestui articol. Rezultatele unui amplu studiu genetic realizat la nivel național arată că populația de urs brun din România se situează, într-o variantă de estimare prudentă, între 10.657 și 12.787 de exemplare, beneficiind de o diversitate genetică ridicată. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, subliniază că analiza nu are un caracter teoretic, ci reprezintă un instrument de gestionare responsabilă a speciei.
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a participat vineri, la Brașov, la conferința dedicată prezentării concluziilor finale ale proiectului „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”, eveniment organizat la Universitatea Transilvania din Brașov.
Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Mediului, proiectul reprezintă o schimbare majoră în modul de administrare a populației de urs brun, oferind pentru prima dată o bază științifică solidă atât pentru monitorizarea genetică a speciei, cât și pentru delimitarea zonelor de management la nivel național. Aceste instrumente permit trecerea de la reacții punctuale la politici publice fundamentate pe date concrete și adaptate situațiilor din teren.
Conform informațiilor oficiale, în cadrul proiectului a fost realizată cea mai amplă evaluare genetică a populației de urs brun efectuată vreodată la nivel mondial pentru această specie. Analizele au fost realizate pe aproximativ 24.000 de probe recoltate din întreaga țară.
Datele obținute indică faptul că populația de urs brun din România se încadrează, într-un scenariu conservator, între 10.657 și 12.787 de indivizi. Studiul relevă totodată un nivel ridicat al diversității genetice, considerat esențial pentru conservarea pe termen lung a speciei, dar atrage atenția și asupra riscurilor generate de fragmentarea habitatelor și de presiunea exercitată asupra coridoarelor ecologice.
„Acest studiu nu este un exerciţiu academic şi nici un instrument pentru decizii extreme. Este, în primul rând, un instrument de management responsabil, echilibrat, care ne permite să protejăm oamenii, să prevenim conflictele şi, în acelaşi timp, să conservăm o specie importantă pentru România. Datele obţinute ne ajută să înţelegem unde trebuie să prevenim, unde este nevoie de intervenţii punctuale şi unde conservarea strictă este esenţială. Conservarea biodiversităţii şi siguranţa cetăţenilor nu se exclud; ele pot şi trebuie să fie gestionate împreună, pe baza ştiinţei şi a transparenţei”, a explicat Diana Buzoianu.
Monitorizarea genetică urmărește stabilirea periodică a dimensiunii populației, evaluarea diversității genetice, a structurii populaționale și a potențialului evolutiv al speciei. De asemenea, proiectul prevede implementarea unui sistem de monitorizare genetică pe termen lung, bazat pe metodologii standardizate și repetabile.
Ministerul Mediului arată că, pe baza acestor rezultate, a fost realizată pentru prima dată zonarea națională a managementului populației de urs brun. Acest instrument împarte teritoriul în patru tipuri de zone: zone cheie pentru conservare, zone de management al conflictelor, zone de management durabil și zone marginale. Clasificarea se bazează pe o analiză complexă ce include date genetice, distribuția habitatelor, zonele agricole și turistice, apelurile la 112 și istoricul pagubelor provocate de urși.
Proiectul prevede și măsuri directe pentru reducerea conflictelor dintre om și urs. Printre acestea se numără instalarea a peste 1.100 de sisteme electrice de protecție destinate apărării animalelor domestice, culturilor agricole și bunurilor materiale.
Ministerul precizează că monitorizarea independentă demonstrează eficiența acestor sisteme atunci când sunt întreținute corespunzător, reducând semnificativ riscul de atac. Autoritățile analizează posibilitatea extinderii accesului la finanțare pentru astfel de soluții preventive în zonele cu risc ridicat.
Proiectul este finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014–2020, și din Fondul de Coeziune, prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027, având o valoare totală de 57,3 milioane de lei. Implementarea este realizată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în calitate de lider, în parteneriat cu Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt R.A. Brașov, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.
Prezentarea concluziilor finale marchează debutul unei etape de consultare publică, în cadrul căreia rezultatele vor fi analizate și dezbătute, urmând ca instrumentele de management să fie transpuse în politici publice și acte normative după consultări ample cu instituțiile, comunitățile locale, organizațiile de mediu și specialiștii din domeniu.