Furia față de corupția din justiție
În București, mii de protestatari s-au adunat sâmbătă, 13 decembrie 2025, în Piața Victoriei, cerând demisia șefei Curții Supreme, Lia Savonea, din cauza neregulilor semnalate în sistemul judiciar. Potrivit Agerpres, manifestanții au venit cu pancarte care exprimau nemulțumirea față de justiție, scandând mesaje precum: "Justiție, nu corupție!" și "Savonea, demisia!". "Sistemul judiciar este sub presiune și nu își mai îndeplinește rolul de a proteja drepturile cetățenilor", a declarat un expert în drept penal, solicitând reforme urgente.
Protestele au avut loc în contextul unei serii de dezvăluiri care au scos la iveală abuzurile din cadrul sistemului judiciar. Conform unui reportaj publicat de Recorder pe 9 decembrie 2025, mai mulți magistrați au confirmat că anchetele de corupție sunt adesea blocate, iar dosarele sunt îngropate. Raluca Moroșanu, judecător la Curtea de Apel București, a subliniat presiunile la care sunt supuși judecătorii în cadrul unei conferințe de presă, afirmând: "Suntem terorizați de acțiuni disciplinare și de o atmosferă toxică".
În timp ce protestele au fost concentrate în capitală, manifestații similare au avut loc și în alte orașe din România, inclusiv Cluj, Craiova și Iași. La Cluj, participanții au afişat mesaje precum "Toți pentru Justiție" și au scandat împotriva corupției. De asemenea, la Satu Mare și Constanța, protestatarii au cerut demisia Liei Savonea, acuzând-o de favoritism în cazul magistraților corupți.
Reacțiile oficiale la proteste nu au întârziat să apară. Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat că este necesară o analiză profundă a situației din justiție, recunoscând că nemulțumirea publicului este justificată. "Trebuie să fim deschiși la dialog și să luăm în considerare propunerile cetățenilor", a afirmat Predoiu. Cu toate acestea, criticii susțin că actuala conducere a justiției nu a demonstrat o voință reală de reformă.
În plus, Lia Savonea a fost implicată în mai multe decizii controversate care au stârnit furia opiniei publice, inclusiv anularea unor condamnări definitive. De exemplu, în 2023, a fost anulată o condamnare de aproape 14 ani de închisoare într-un caz de omor, iar deciziile sale recente au fost contestate de jurnaliști și experți în drept.
Analizând contextul european, este evident că România se confruntă cu o criză a încrederii în justiție. Conform unui raport Eurobarometru din 2024, doar 35% dintre români au încredere în sistemul judiciar, un procent semnificativ mai mic comparativ cu media europeană de 60%. Această neîncredere se reflectă în protestele tot mai frecvente și în cerințele de reformă.
Criticile la adresa lui Savonea nu sunt limitate doar la deciziile sale controversate. De asemenea, se discută despre presupusele sale legături cu politicul și despre influența pe care o are asupra sistemului judiciar. "Dacă nu se iau măsuri imediate, justiția va fi percepută ca un instrument politic, nu ca un garant al drepturilor cetățenești", a adăugat un alt expert în drept.
În concluzie, protestele din București și din întreaga țară reflectă o nemulțumire profundă față de starea justiției românești și cerințele cetățenilor pentru o reformă reală. Este esențial ca autoritățile să răspundă acestor apeluri pentru a restabili încrederea în sistemul judiciar.
În zilele următoare, se așteaptă continuarea acestor manifestații, semn că cetățenii rămân vigilenți și angajați în lupta pentru o justiție corectă și transparentă.