Perspective asupra creșterii AUR
Președintele Capitalei, Nicușor Dan, a abordat, în cadrul emisiunii "40 de întrebări cu Denise Rifai", tematica extremismului și popularitatea crescândă a partidului AUR, care în prezent beneficiază de o simpatie de aproximativ 40% în rândul alegătorilor. "A fi naționalist nu e o chestiune îngrijorătoare, este absolut legitim", a declarat Dan, subliniind că dorința de a păstra tradițiile este un sentiment valid în societatea românească. Totuși, el a precizat că granița devine problematică atunci când discursul politic preia narativul Moscovei, alimentând astfel campanii de dezinformare.
Conform unui sondaj realizat de IRES în decembrie 2025, AUR a înregistrat o creștere semnificativă în intențiile de vot față de anul precedent, când partidul se clasa la aproximativ 30%. Această ascensiune a fost interpretată de analiști ca o reacție la crizele economice și sociale cu care se confruntă România, dar și la percepția generală asupra Uniunii Europene. "Este esențial să recâștigăm încrederea cetățenilor în politică și administrație", a adăugat Nicușor Dan.
Întrebat despre euroscepticismul în creștere, președintele a argumentat că este legitim să se dezbată anumite funcționări ale Uniunii Europene, dar a subliniat că este crucial să nu se cadă în capcana dezinformării. "Dialogul public trebuie să fie clarificat, iar ceea ce este legitim trebuie distins de ceea ce este nelegitim", a declarat Dan. Iar acest lucru devine și mai important în contextul actual, unde mesajele externe pot influența percepțiile interne.
Experții din domeniul politicii și comunicării subliniază că ascensiunea AUR reflectă o nemulțumire generalizată față de partidele tradiționale. Potrivit lui Cristian Pîrvulescu, profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, "partidele convenționale trebuie să se adapteze rapid la nevoile electoratului și să ofere soluții concrete, altfel riscă să piardă teren în fața extremismului".
Pe de altă parte, criticii afirmă că apelurile la naționalism pot alimenta diviziuni sociale. Potrivit unui raport al Agenției Naționale de Statistică (INS) din 2025, sentimentul naționalist a crescut cu 15% în rândul populației față de anul anterior, ceea ce poate crea un mediu propice pentru radicalizare. "Trebuie să fim vigilenți și să nu permitem ca discursul extrem să devină norma", a declarat Ana Zăpăcitu, sociolog la Universitatea din București.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România nu este singura națiune în care partidele extremiste câștigă popularitate. De exemplu, în Ungaria, partidul Fidesz a adoptat o retorică similară, care a dus la creșterea sentimentului naționalist. Aceasta sugerează că tendințele actuale sunt parte dintr-un trend mai larg care afectează democrațiile europene.
Nicușor Dan a subliniat că este o responsabilitate comună să se combată dezinformarea și extremismul. "Este crucial ca partidele politice să participe activ în educarea cetățenilor și să promoveze un discurs bazat pe fapte", a declarat el. De asemenea, a menționat că instituțiile statului trebuie să colaboreze mai eficient pentru a contracara mesajele extremiste care pot influența tineretul.
În concluzie, președintele Nicușor Dan a avertizat că, deși naționalismul poate fi o formă legitimă de exprimare a identității, este esențial ca discursul public să fie liber de influențe externe periculoase. Cu un număr crescut de români care se identifică cu ideologiile naționaliste, este imperativ ca politicile guvernamentale să abordeze aceste teme cu responsabilitate, promovând un naționalism care să unească, nu să divizeze.
Următoarele măsuri includ organizarea de campanii educaționale menite să crească conștientizarea asupra pericolelor dezinformării și importanța dialogului constructiv în societate.
De asemenea, partidele politice sunt chemate să se reinventeze pentru a răspunde nevoilor cetățenilor, evitând astfel capcana extremismului.