Impactul sancțiunilor asupra prețurilor
Sancțiunile impuse de Statele Unite companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil, chiar dacă beneficiază de o relaxare temporară până în aprilie 2026, declanșează deja semnale de alarmă în regiune. O analiză prezentată de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, arată că România se pregătește să facă față unor scumpiri accelerate ale carburanților, influențate de modificarea fluxurilor energetice și de presiunea care se propagă rapid prin piețele vecine, potrivit Economedia.Țara noastră se află într-o poziție intermediară de vulnerabilitate, deoarece pe lângă rafinăria Lukoil Petrotel din Ploiești – potențial afectată de sancțiuni – există și capacități alternative importante, precum Petrom și Rompetrol. Cu toate acestea, efectele noilor măsuri se vor observa în scurt timp. Estimările arată creșteri ale prețurilor cuprinse între 5% și 10% la benzina standard și între 7% și 12% la motorină în primele trei luni de la aplicarea restricțiilor. Chisăliță avertizează că presiunea impusă de sancțiunile americane își va face simțită prezența „rapid prin piața regională, unde fluxurile rusești joacă încă un rol important”.
Situația devine și mai tensionată în Europa Centrală și de Sud-Est, unde dependența de petrolul rusesc variază considerabil. Bulgaria este cea mai vulnerabilă țară, întrucât rafinăria Lukoil Neftochim Burgas are un rol dominant în alimentarea pieței interne. În acest stat, scumpirile ar putea depăși orice alt nivel din regiune: între 8% și 15% pentru benzină și între 10% și 18% pentru motorină, conform estimărilor analizei. Nici Ungaria și Serbia nu sunt ferite de efectele indirecte ale sancțiunilor. Pentru Ungaria, creșterile prognozate se situează între 4% și 8% la benzină și între 5% și 9% la motorină. Pe termen scurt și mediu, aceste state ar urma să resimtă presiuni comparabile cu cele care vor afecta România, mai ales în condițiile în care piața regională rămâne interconectată.
Statele Unite au anunțat o derogare limitată legată de funcționarea stațiilor de alimentare controlate de companii rusești în Europa, însă doar cu condiția ca profiturile generate să nu fie direcționate către Rusia. În România, Guvernul lucrează la un cadru legal care să permită preluarea sau administrarea activelor supuse sancțiunilor. Termenul stabilit pentru restructurarea acestora este ianuarie 2026, o perioadă considerată crucială pentru stabilitatea pieței interne. Analiza AEI semnalează nu doar riscuri externe, ci și probleme interne care se suprapun peste contextul geopolitic. Majorarea redevențelor pentru exploatarea zăcămintelor de țiței ar putea genera efecte severe asupra producției naționale. „În acest context, majorarea redevențelor pentru zăcămintele de țiței din România va forța închiderea multor exploatări, pentru că producția nu va mai fi rentabilă. România va ajunge să importe și mai mult țiței, adâncind dependența externă și vulnerabilizând securitatea energetică a țării,” avertizează Dumitru Chisăliță.
O altă provocare majoră se conturează la începutul lui 2026. Accizele la carburanți vor fi din nou majorate, așa cum s-a întâmplat și la 1 ianuarie 2025, când litrul de benzină s-a scumpit cu 17 bani, iar cel de motorină cu 16 bani, în urma unei creșteri de aproximativ 6% a accizelor.
Potrivit datelor prezentate de e-nergia, noile modificări fiscale prevăd de la 1 ianuarie 2026 o creștere de 34 de bani pe litru la benzină și de 30 de bani la motorină.