Negocieri de pace tensionate
Pe măsură ce diplomația condusă de Washington încearcă să împingă înainte negocierile de pace pentru Ucraina, dosarul Donbas devine, din nou, piatra de încercare care poate bloca orice acord. Potrivit Financial Times, atât Rusia, cât și Statele Unite presează Ucraina să renunțe la aproximativ un sfert din teritoriul regiunii Donețk și la o mică parte din Lugansk – zone aflate încă sub control ucrainean și care reprezintă, de fapt, cele mai bine fortificate poziții ale armatei ucrainene din est. "Ucraina nu are atuuri și riscă să piardă mult mai mult dacă refuză concesiile teritoriale", a declarat Donald Trump, subliniind presiunea asupra Kievului de a accepta un acord de pace.
În acest fel, Kremlinul speră să obțină la masa negocierilor ceea ce nu a reușit să cucerească pe câmpul de luptă, în ciuda pierderilor masive suferite din 2014 încoace. Controlul complet al Donbasului ar însemna preluarea liniei strategice de orașe-fortăreață – Pokrovsk, Kostiantînivka, Drujkivka, Kramatorsk și Sloviansk – bastioane care opresc de ani de zile înaintarea trupelor ruse.
Mai multe surse familiare cu negocierile au declarat pentru FT că reprezentanți ai administrației Trump, inclusiv trimisul special Steve Witkoff, încearcă în ultimele săptămâni să convingă Kievul că un „schimb teritorial” este inevitabil pentru orice acord de pace. Doi oficiali ucraineni de rang înalt susțin că Witkoff — care s-a întâlnit de șase ori anul acesta cu Vladimir Putin — ar fi „obsedat” de ideea că predarea celor 25% rămași din regiunea Donețk ar permite obținerea unei păci „corecte” și ar evita o fază mult mai dură a războiului.
Pentru analiștii ucraineni, concesiile nu sunt soluția miraculoasă pe care o văd negociatorii americani. Mykola Bielieskov, expert al fundației „Come Back Alive”, spune că retragerea unilaterală a forțelor ucrainene pare a fi „cea mai ambițioasă încercare a echipei Trump de a apropia pozițiile Kievului și Moscovei”. Dar avertizează: o astfel de înțelegere ar provoca „o ruptură internă” și ar lăsa regiunile din apropiere expuse unor viitoare atacuri rusești. Alternativa ar fi respingerea oricărei cedări — cu riscul pierderii sprijinului Washingtonului.
Primele versiuni ale planului de pace al lui Trump, un document cu 28 de puncte, includ ideea creării unei „zone tampon demilitarizate”, după retragerea trupelor ucrainene din Donețk. Zona ar urma să fie recunoscută internațional drept teritoriu al Federației Ruse. Luna trecută, Trump l-a trimis la Kiev pe secretarul Armatei, Dan Driscoll, pentru a obține sprijinul președintelui Zelenski. În schimb, delegația americană a descoperit un guvern profund alarmat și diplomați europeni șocați de propuneri.
Driscoll le-a spus oficialilor ucraineni că Washingtonul este gata să ofere garanții de securitate dacă Ucraina acceptă planul, inclusiv crearea „cele mai avansate zone demilitarizate din lume” pe linia de est a frontului — cu condiția ca armata ucraineană să părăsească regiunea. Potrivit participanților la discuții, SUA insistă pe un model inspirat de zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud — o soluție ce a înghețat un conflict, dar nu l-a rezolvat.
Pentru Zelenski, o astfel de zonă nu reprezintă un drum spre pace, ci spre o pauză temporară care ar permite Moscovei să se regrupeze înaintea unei noi ofensive. Implementarea unor garanții reale de securitate — în special prezența trupelor occidentale pe teren — rămâne o posibilitate îndepărtată, neprevăzută în actualele versiuni ale planului. "Unele elemente ale garanțiilor de securitate rămân nerezolvate", a spus Zelenski, semnalând că discuțiile de fond sunt abia la început, în timp ce presiunile cresc.
Într-un alt context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi dispus să ia în considerare crearea unei zone demilitarizate în Donbas, pentru a pune capăt războiului, a declarat consilierul acestuia, Mihailo Podoliak, pentru Le Monde. Această zonă ar impune retragerea forțelor ucrainene și ruse de pe ambele părți ale liniei frontului. Președintele ucrainean a declarat că orice cedare a acestor regiuni ar trebui validată fie prin „alegeri”, fie printr-un „referendum”.
Această concesie figurează în „planul de pace” american revizuit, care a fost transmis lui Donald Trump. Emmanuel Macron, prim-ministrul britanic Keir Starmer și cancelarul german au participat la redactarea acestei „propuneri”, a recunoscut cancelarul german Friedrich Merz. Această zonă demilitarizată ar impune, în viziunea Kievului, retragerea forțelor ucrainene și ruse de pe ambele părți ale liniei actuale de front, în Donbas.
Această regiune strategică, bazin minier râvnit de Rusia din 2014, ar putea trece sub supravegherea unei forțe internaționale, incluzând Statele Unite, pentru a împiedica orice nouă agresiune rusă. "O zonă demilitarizată va trebui să existe de ambele părți ale liniei", a dezvăluit Mihailo Podoliak. Este un format natural de încheiere a conflictului, având în vedere că o parte a teritoriului va rămâne, din păcate, sub ocupația de facto a Rusiei.
„Trebuie să se definească în mod clar și precis ce volume și ce misiuni vor fi încredințate terților”, precizează Mihailo Podoliak, indicând că ucrainenii ar dori „în mod ideal” ca Statele Unite să participe la această forță de supraveghere pentru a asigura „supravegherea, informațiile, controlul aplicării acordurilor, controlul absenței mișcărilor neautorizate de trupe, controlul respectării liniei de separare”.
Concesia teritorială este dureroasă pentru Volodimir Zelenski, dar ar trebui să-i permită să evite abandonarea pur și simplu, așa cum cere Moscova. Luni, Zelenski a reamintit că nu are dreptul „legal” sau „moral” de a ceda teritorii ucrainene. Orice compromis între Ucraina și Rusia privind controlul asupra regiunilor estice ar trebui să fie „just” și validat fie printr-o „alegere”, fie printr-un „referendum” în Ucraina.
Documentul transmis Statelor Unite cuprinde trei părți, descrie Mihailo Podoliak. Prima se referă la sfârșitul războiului propriu-zis, în aproximativ douăzeci de puncte. A doua detaliază construirea unei arhitecturi de securitate europeană pentru perioada postbelică, inclusiv chestiunea garanțiilor de securitate menite să descurajeze Rusia să lanseze noi ofensive după un eventual armistițiu. A treia parte vizează reconstrucția Ucrainei. "Agresorul trebuie să contribuie la finanțarea reconstrucției, acesta este un element obligatoriu pentru încheierea războiului", avertizează Mihailo Podoliak.
Această contrapropunere ar trebui să-l readucă pe Donald Trump la o atitudine mai favorabilă față de Kiev și capitalele europene. Miercuri, în timpul unei conversații telefonice cu liderii E3, Donald Trump părea exasperat de blocarea negocierilor, pe care o atribuie Kievului și Europei. Într-un interviu acordat POLITICO, șeful Casei Albe i-a descris pe liderii europeni ca fiind „slabi” și a folosit termeni jignitori pentru a-i caracteriza. Zelenski este supranumit de acesta „P. T. Barnum”, ceea ce sugerează o atitudine sarcastică.
Trump critică, de asemenea, absența alegerilor prezidențiale în Ucraina. "Dacă Statele Unite și Europa contribuie la asigurarea securității, la garantarea drepturilor electorale, atunci Ucraina este pregătită să organizeze alegeri. Nu există alt obstacol decât războiul în sine", afirmă Podoliak.
Va fi președintele american recunoscător Ucrainei pentru pașii făcuți în această direcție? Joi, Volodimir Zelenski a afirmat că Washingtonul propune crearea unei „zone economice libere” și demilitarizate în estul Ucrainei, precizând că partea americană are în vedere retragerea trupelor ruse din nordul Ucrainei, dar menținerea lor în sud.
Pentru a reconcilia punctele de vedere, sâmbătă ar putea avea loc la Paris o întâlnire între reprezentanții americani, germani, britanici, francezi și ucraineni. Friedrich Merz propune ca liderii să se întâlnească la Berlin cu Donald Trump. Miliardarul va veni? "Sâmbătă are loc o întâlnire. Vom vedea dacă vom participa", a declarat joi Trump.
Donald Trump, care, contrar realității istorice, atribuie Ucrainei responsabilitatea pentru acest război, a stabilit un ultimatum pentru Kiev data Crăciunului. O dată artificială, care creează un sentiment de urgență. "Zelenski nu este sensibil la presiunea americană", afirmă Oleksandr Merejko, președintele comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului ucrainean.
"Ucrainenii vor să trăiască, iar Putin vrea să ne omoare", rezumă alesul ucrainean.