Comisia Europeană confirmă
Comisia Europeană a anunțat vineri, 12 decembrie 2025, că jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) referitor la Legile Justiției nu a fost inclus în nicio cerere de plată. Într-o declarație pentru G4Media, un purtător de cuvânt al Comisiei a subliniat că evaluarea jaloanelor se face pe baza dovezilor furnizate de autoritățile naționale, conform unor criterii obiective. "Legile Justiției, legate de jalonul 423 din PNRR, nu au fost încă evaluate deoarece nu au fost incluse în nicio cerere de plată", a precizat acesta.
Declarația vine în contextul în care ministrul Justiției, Radu Marinescu, a afirmat anterior că jalonul ar fi fost îndeplinit. "Aceste legi sunt un jalon înscris în PNRR, apreciat de noi ca îndeplinit, iar cererea de plată numărul 4 va fi depusă foarte curând pentru a obține fondurile europene", a declarat Marinescu. Totuși, Comisia Europeană nu a evaluat acest jalon, ceea ce ridică semne de întrebare asupra statutului reformelor în justiție.
Marinescu a subliniat că Ministerul Justiției și-a îndeplinit responsabilitățile în crearea unui cadru legislativ modern, care să asigure independența și eficiența sistemului judiciar. "Principiul fundamental al independenței justiției impune neamestecul politic", a adăugat el. Totuși, critici din partea societății civile și organizațiilor internaționale au ridicat îngrijorări cu privire la modul în care aceste legi afectează sistemul judiciar din România.
Pentru a accesa fondurile din PNRR, România trebuie să implementeze reforme asumate, care sunt verificate de Comisia Europeană. Printre aceste jaloane se numără și modificările aduse legilor justiției, elaborate de fostul ministru Cătălin Predoiu în 2022. Aceste reforme au fost contestate de comisari europeni precum Vera Jourova și de Comisia de la Veneția, care au semnalat riscuri pentru statul de drept. G4Media a relatat extensiv despre impactul acestor legi, care au fost percepute ca având un efect nociv asupra independenței justiției.
Modificările semnificative aduse de Predoiu includ transferul competenței de investigare a infracțiunilor comise de magistrați la Parchetul General, o decizie care a stârnit controverse în rândul experților și al societății civile. Aceste măsuri au fost adoptate de coaliția PSD-PNL-UDMR și sunt parte dintr-un efort mai larg de reformare a sistemului judiciar, dar și de asigurare a fondurilor europene.
În concluzie, absența jalonului referitor la Legile Justiției din cererile de plată poate complica eforturile României de a obține fonduri europene necesare reformelor. Este esențial ca Ministerul Justiției să colaboreze mai strâns cu Comisia Europeană pentru a clarifica statutul acestor legi și a asigura conformitatea cu cerințele europene.
Următoarele săptămâni vor fi cruciale pentru determinarea direcției pe care o va lua procesul de reformă în justiție și pentru îndeplinirea angajamentelor asumate prin PNRR.