Rata inflației și prețurile în creștere
Final coșmar reprezintă subiectul principal al acestui articol. Rata anuală a inflaţiei a stagnat la 9,8% în luna noiembrie 2025, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 10,99%, mărfurile nealimentare cu 10,73% iar mărfurile alimentare cu 7,64%, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate vineri, informează Agerpres. "Indicele preţurilor de consum în luna noiembrie 2025 comparativ cu luna octombrie 2025 a fost 100,42%. Rata inflaţiei de la începutul anului (noiembrie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 9,5%. Rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2024 a fost 9,8%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2024 - noiembrie 2025) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2023 - noiembrie 2024) a fost 6,9%", se arată în comunicatul INS.
Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC), indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE, în luna noiembrie comparativ cu luna octombrie a fost 100,49%. Rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2024, calculată pe baza IAPC, a fost 8,6%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2024 - noiembrie 2025) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2023 - noiembrie 2024), determinată pe baza IAPC, a fost 6,5%. Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 9,6%, de la 8,8% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2025 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,7% la sfârşitul lui 2026, comparativ cu 3% în prognoza anterioară, potrivit datelor prezentate în luna noiembrie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Creșterea prețurilor a afectat în mod semnificativ consumatorii români, mai ales în contextul în care produsele de bază, precum alimentele și energia, au înregistrat creșteri alarmante. Potrivit INS, energia electrică s-a scumpit cu 62,36% în ritm anual, iar energia termică a crescut cu 18,8%. De asemenea, transportul pe calea ferată a avut o creștere de 18,59% în aceeași perioadă. Această situație a fost agravată de factori externi și interni, inclusiv politicile economice și fluctuațiile pieței internaționale.
Pe lângă aceste creșteri, în categoria mărfurilor alimentare, cafeaua a avut o creștere de 20,5%, iar fructele proaspete au crescut cu 15,13% comparativ cu noiembrie 2024. Deși unele produse, cum ar fi cartofii, au înregistrat o scădere de preț de 9,69%, majoritatea bunurilor de consum au fost afectate de inflație, fără a avea un semn vizibil de ameliorare.
Specialiștii în economie, precum Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, consideră că inflația persistentă este rezultatul unor factori complexi care includ costurile de producție și cererea crescută. "Este esențial ca autoritățile să implementeze măsuri eficiente pentru a controla inflația și a restabili încrederea consumatorilor", a subliniat Vasilescu.
Pe plan european, comparativ cu alte țări membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu o inflație mai mare, ceea ce a ridicat semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea economiei naționale. Conform Eurostat, inflația medie în zona euro a fost de 5,2% în noiembrie 2025, ceea ce accentuează discrepanta dintre România și celelalte state membre.
În concluzie, în ciuda eforturilor BNR de a controla inflația, provocările rămân semnificative. Autoritățile trebuie să colaboreze strâns pentru a găsi soluții viabile care să ajute la reducerea costurilor și să sprijine cetățenii afectați de aceste creșteri de prețuri.
Următoarele luni vor fi cruciale pentru stabilizarea economiei și protejarea puterii de cumpărare a populației.