Decizia instanței și acuzații
Judecătoria Sectorului 1 a decis vineri, 12 decembrie 2025, ca fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, să rămână sub control judiciar. Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată, conform informațiilor furnizate de Mediafax. Instanța a consemnat în minută: "În temeiul art. 348 C.proc.pen. rap. la art. 207 alin.2, 4 şi 7 C.proc.pen., constată legalitatea şi temeinicia măsurii controlului judiciar, luată faţă de inculpatul Georgescu Călin (…) prin ordonanţa nr. 2226/221/P/2023/d1 din 26 februarie 2025 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel cum a fost modificată ulterior. Menţine măsura preventivă a controlului judiciar faţă de inculpatul Georgescu Călin, până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 60 zile. În temeiul art. 242 C.proc. pen. respinge, ca neîntemeiată, cererea de revocare a măsurii preventive. În temeiul art. 275 alin. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de contestaţie în termen de 48 ore de la comunicare. Pronunţată prin punerea minutei la dispoziţia inculpatului şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 12.12.2025".
Procurorii au anunțat pe 26 februarie 2025 punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva lui Călin Georgescu. Acuzațiile formulate împotriva acestuia includ instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, comunicarea de informații false, fals în declarații privind finanțarea campaniei electorale, precum și declarațiile de avere. De asemenea, dosarul cuprinde și alte capete de acuzare, cum ar fi inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea unui astfel de grup, promovarea cultului unor persoane vinovate de crime de război sau de genocid, dar și promovarea publică a unor idei fasciste, legionare, rasiste, xenofobe ori antisemite.
Decizia instanței, care nu este însă definitivă, a fost luată de judecătorul Alexandru Bărbulescu, același care a dispus începerea judecării pe fond în cazul lui Georgescu. Călin Georgescu a fost trimis în judecată pe 2 iulie 2025 de către Parchetul General, fiind acuzat de promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii și de crime de război, precum și de promovarea în public a ideilor, concepţiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată, având la activ cinci acte materiale.
Anchetatorii notează în rechizitoriu că, între 16 iunie 2020 și 16 mai 2025, Călin Georgescu a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii şi doctrine fasciste, legionare și xenofobe. "În mod concret, s-a reţinut că inculpatul a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declaraţii ori postări în mediul online, consecvenţa sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepţie cu privire la încadrarea istorică a Mişcării Legionare într-o încercare de normalizare şi revitalizare a legionarismului şi a figurilor istorice conexate acestei ideologii", susţin procurorii.
Analizând impactul acestor acuzații, experții în drept penal consideră că procesul lui Călin Georgescu ar putea avea repercusiuni asupra percepției publice referitoare la mișcările extremiste din România. Potrivit unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică, 18% dintre români consideră că ideologiile extremiste au un impact negativ asupra societății, în timp ce 45% afirmă că nu se implică în discuțiile despre acestea din frica de represalii.
De asemenea, în contextul legislației naționale, Legea nr. 217/2015 privind prevenirea și combaterea extremismului și a discursului instigator la ură ar putea juca un rol crucial în acest caz. Aceasta prevede sancțiuni pentru promovarea de idei care incită la ură și discriminare, fiind un instrument important în lupta împotriva extremismului.
În concluzie, menținerea lui Călin Georgescu sub control judiciar reflectă o abordare judiciară prudentă în fața unor acuzații grave care pot afecta stabilitatea socială.
Este de așteptat ca decizia instanței să fie contestată, iar următorii pași în acest caz vor fi cruciali pentru a determina impactul său asupra percepției publice și asupra legislației privind extremismul în România.