Intensificarea atacurilor în Ucraina
Rusia îşi continuă războiul de agresiune cu o intensitate crescândă, fără să dea vreun semn de angajament serios în favoarea păcii. Îşi intensifică atacurile, lovind cinic infrastructura energetică odată cu venirea iernii şi vizează din nou civili, inclusiv femei, copii, lucrători umanitari", a afirmat Lambrinidis, subliniind că toate acestea nu sunt acţiuni care să arate că Moscova "doreşte pacea". "Acestea sunt acţiunile unui agresor hotărât să recolonizeze prin forţa un membru independent al Organizaţiei Naţiunilor Unite", a adăugat diplomatul european. Lambrinidis a menţionat, de asemenea, că UE "îşi va continua eforturile diplomatice în direcţia păcii, împreună cu SUA şi alţi parteneri".
"Consiliul de Securitate al ONU nu are puterea de a obliga Rusia să respecte Rezoluţia nr. 2774. Dar are atât puterea, cât şi autoritatea de a exercita o presiune diplomatică maximă asupra singurei ţări care încalcă în mod deschis Rezoluţia nr. 2774, pentru a pune capăt în sfârşit uciderilor", a afirmat el. Această rezoluţie a fost adoptată în 24 februarie 2025, care cere o încheiere rapidă a ostilităţilor şi o pace durabilă în conflictul dintre Federaţia Rusă şi Ucraina, fiind prima rezoluţie non-procedurală adoptată după mai multe blocaje. Consiliul de Securitate al ONU s-a întrunit marţi ca răspuns la intensificarea atacurilor Rusiei asupra civililor şi infrastructurii civile din Ucraina.
Atacurile lansate de Rusia în Ucraina între ianuarie şi noiembrie 2025 au ucis cu 24% mai mulţi civili ucraineni decât în perioada similară a anului trecut, potrivit unui raport prezentat marţi în cadrul Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite. Anul 2025 se dovedeşte a fi "unul dintre cei mai sângeroşi pentru poporul Ucrainei", subliniază raportul prezentat de Kayoko Gotoh, şefa interimară pentru Europa, Asia Centrală şi America a Departamentului ONU pentru afaceri politice şi de consolidare a păcii.
Raportul intervine după o săptămână în care Rusia "a lansat atacuri masive cu rachete şi drone asupra infrastructurilor energetice şi de transport în diferite regiuni ale Ucrainei, ucigând numeroşi civili şi lăsând fără electricitate peste 600.000 de persoane în condiţii de temperaturi scăzute de iarnă", potrivit lui Gotoh. De la începutul războiului declanşat de Rusia în Ucraina în februarie 2022, aproape 15.000 de civili ucraineni au fost ucişi, între care 755 copii, iar aproape 40.000 de civili, între care 2.416 copii, au fost răniţi, potrivit datelor ONU. Aceste date se referă doar la cazurile confirmate, astfel încât ONU sugerează că cifrele reale sunt probabil "semnificativ mai mari", notează EFE.
Reprezentantul Ucrainei la ONU a afirmat că un armistiţiu ar fi "primul pas către negocierile de pace" pentru care "Ucraina este pregătită, (armistiţiu) pe care Rusia îl respinge". Ceilalţi reprezentanţi ai statelor membre ale Consiliului de Securitate, cu excepţia Rusiei, şi-au exprimat îngrijorările cu privire la atacurile ruseşti asupra teritoriului ucrainean şi la utilizarea iernii ca armă de război. Reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a catalogat aceste declaraţii drept o "mascaradă ipocrită a colegilor rusofobi de la Paris, Londra şi Berlin pentru a demoniza Rusia şi a câştiga timp pentru războiul împotriva Rusiei", a afirmat el.
Nebenzia a declarat că fiecare nouă propunere de pace pentru Ucraina este "mult mai rea" decât precedenta şi l-a acuzat pe preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, de extinderea atacurilor cu drone împotriva infrastructurii energetice ruseşti, criticând în acelaşi timp dur guvernul ucrainean pentru că ar utiliza naţiunea drept "monedă de schimb" împotriva Moscovei. La Moscova, preşedintele rus Vladimir Putin a insistat marţi că Rusia intenţionează să-şi atingă pe cale militară obiectivele pe care şi le-a stabilit în Ucraina, inclusiv cucerirea Donbasului (cu componentele sale Doneţk şi Lugansk), pe care îl consideră "teritoriu istoric rusesc", potrivit EFE.
"Încercăm să punem capăt (conflictului) şi suntem obligaţi să o facem cu forţa (...) până când vor fi atinse obiectivele operaţiunii militare speciale", a declarat Putin într-o reuniune prin teleconferinţă cu membrii Consiliului pentru drepturile omului, organism afiliat Kremlinului. Referitor la Donbas, principalul obiectiv al ofensivei ruse în Ucraina, Putin a afirmat că este vorba despre un "teritoriu istoric" al Rusiei. "Acest teritoriu este important, este teritoriul nostru istoric, exact asta este", a afirmat el.
Liderul rus a declarat într-un interviu acordat presei indiene săptămâna trecută că trupele ruse vor "elibera" Donbasul cu forţa dacă soldaţii ucraineni nu se vor retrage. "Acum totul a ajuns într-un punct critic şi totul se reduce la un singur lucru: fie eliberăm teritoriile prin acţiune militară, fie trupele ucrainene se retrag", a afirmat el. Retragerea forţelor ucrainene din zona controlată de Kiev în Donbas, precum şi renunţarea Ucrainei la aderarea la NATO, garanţiile de securitate şi despăgubirile ruseşti după război sunt câteva dintre problemele asupra cărora nu s-a ajuns la un consens în cadrul discuţiilor desfăşurate în ultimele săptămâni sub egida SUA. Volodimir Zelenski a declarat marţi din Italia, unde se afla într-o vizită de o zi, că va trimite Statelor Unite în "timpul apropiat" o variantă revizuită a planului de pace, iar cu o zi înainte subliniase că Ucraina nu va ceda teritorii Rusiei.
ONU trage un semnal de alarmă cu privire la impactul războiului din Ucraina asupra femeilor însărcinate. Rata mortalității materne în rândul femeilor însărcinate a crescut cu aproximativ 37% între 2023 și 2024, potrivit Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), citând cele mai recente date disponibile pentru un an complet, potrivit France 24. „Cea mai recentă analiză a noastră arată o deteriorare accentuată a sănătății materne în Ucraina, cu tot mai multe femei expuse riscului de deces și tot mai multe sarcini care se termină cu complicații care le pun viața în pericol”, a declarat Florence Bauer, directoarea agenției pentru Europa de Est, într-un comunicat. „Acestea nu sunt statistici abstracte, sunt oameni și familii care trăiesc sub un stres insuportabil și reflectă un sistem de sănătate atacat”, a adăugat ea.
De la invazia la scară largă a Rusiei asupra țării vecine în 2022, peste 80 de maternități și unități neonatale au fost avariate sau distruse, printre cele peste 2.760 de unități medicale afectate la nivel național, a declarat UNFPA. Nașteri în condiții periculoase. Astfel de atacuri asupra spitalelor și întreruperea serviciilor esențiale „obligă femeile să nască în condiții din ce în ce mai periculoase”, a declarat agenția. „Nașterea în condiții de siguranță trebuie protejată chiar și în timp de război, iar dreptul internațional umanitar este clar: unitățile sanitare, lucrătorii din domeniul sănătății și accesul umanitar nu trebuie niciodată vizate”, a declarat Bauer.
Între 2023 și 2024, în ciuda unei scăderi a numărului de nașteri, mortalitatea maternă a crescut de la 18,9 la 25,9 decese la 100.000 de nașteri vii, o creștere de 37%, conform datelor UNFPA. În acea perioadă, a existat o proporție mai mare de femei însărcinate afectate de complicații severe.
Aceasta a inclus o creștere cu 44% a rupturilor uterine și o creștere cu 12% a hipertensiunii arteriale în timpul sarcinii.