Monitorizare insuficientă a aerului
Pe 11 decembrie 2025, Comisia Europeană a anunțat că România a fost trimisă în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din cauza nerespectării obligațiilor de monitorizare a calității aerului, conform Directivelor 2008/50/CE și 2004/107/CE. "Rețeaua de monitorizare a României nu furnizează informații complete și fiabile privind calitatea aerului, astfel cum se prevede în legislația UE", a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind insuficiența eforturilor depuse de autoritățile române.
Conform acestor directive, statele membre sunt obligate să evalueze calitatea aerului înconjurător conform cerințelor detaliate privind numărul, tipul și amplasarea punctelor de prelevare, precum și cu obiectivele de calitate a datelor. Aceste obligații sunt esențiale pentru a asigura măsurători adecvate ale principalilor poluanți și pentru a sprijini un management eficace al calității aerului.
Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în iunie 2017 și o scrisoare suplimentară în iulie 2019. De asemenea, un aviz motivat a fost emis în iunie 2023, însă modificările necesare nu au fost încă implementate. "România nu s-a asigurat că rețeaua sa națională de monitorizare a calității aerului îndeplinește aceste cerințe legale", subliniază Comisia.
Evaluarea celor mai recente date de către Comisia Europeană a arătat că, în ciuda măsurilor luate de autoritățile române, inclusiv modernizarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului, există lacune semnificative în conformitate. Deficiențele identificate includ numărul insuficient de puncte de prelevare și neîndeplinirea obiectivelor privind calitatea datelor. Aceasta se referă la poluanți cheie, cum ar fi particulele în suspensie (PM10 și PM2,5), dioxidul de sulf (SO₂), oxizii de azot (NOx), metalele grele și benzoapirenul.
Potrivit Comisiei Europene, rețeaua de monitorizare a României nu oferă informații complete și fiabile, ceea ce contravine legislației UE. "Comisia consideră că eforturile depuse de autoritățile române au fost până în prezent insuficiente și, în consecință, trimite România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene", a concluzionat oficialul.
Directivele 2008/50/CE și 2004/107/CE fac parte din cadrul de politică pentru un aer curat, contribuind la atingerea obiectivelor pentru 2030 privind poluarea aerului, așa cum este prevăzut în Planul de acțiune pentru reducerea la zero a poluării. Acestea stabilesc valori-limită și cerințe detaliate pentru monitorizarea și raportarea datelor, asigurându-se astfel că statele membre evaluează, gestionează și îmbunătățesc calitatea aerului în conformitate cu standardele UE.
În concluzie, trimiterea României în fața CJUE reflectă o problemă urgentă în ceea ce privește calitatea aerului și responsabilitatea guvernului de a îmbunătăți monitorizarea.
Următoarele etape ar putea include presiuni suplimentare din partea Uniunii Europene pentru a asigura conformitatea și pentru a proteja sănătatea publică printr-un mediu mai curat.