Strategii ANAF pentru 2026
România codașa reprezintă subiectul principal al acestui articol. Estimările cu privire la gap-ul de TVA pornesc de la datele statistice cu privire la consum, pe baza cărora se calculează valoarea TVA care ar trebui să ajungă efectiv în buzunarul statului. Această sumă este estimată apoi comparată cu valoarea efectivă încasată de stat. Raportul Comisiei Europene arată că 2023 a fost un an marcat de inflația ridicată și de creșterea accentuată a prețurilor la energie electrică, care a impus intervenții ale statului, inclusiv mecanisme de plafonare. Evoluțiile au influențat nivelul consumului și comportamentul economic, având efecte directe asupra colectării TVA-ului.
Președintele ANAF, Adrian Nica, spune că raportul publicat de CE e un semnal că țara trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a reduce deficitul de încasare din TVA. Acesta susține că măsurile fiscal-bugetare încep să producă efecte și crede că digitalizarea ar putea fi strategia câștigătoare pentru România. „Raportul Comisiei Europene indică nevoia unor eforturi susținute pentru a reduce deficitul de încasare din TVA. Strategia noastră este de a muta lupta cu evaziunea în zona digitală. Faptul că am reușit să creștem veniturile din TVA în trimestrul al treilea și în luna octombrie și să menținem stabilitatea colectării, într-un context dificil inclusiv la nivel european, arată că măsurile implementate încep să producă efecte. Obiectivul nostru nu este doar să echilibrăm balanța colectării, ci să asigurăm o piață corectă. Digitalizarea elimină concurența neloială și protejează mediul de afaceri onest, asigurând totodată finanțarea necesară pentru investițiile publice majore”, spune Adrian Nica, președintele ANAF.
România continuă să se confrunte cu un deficit de TVA uriaș, cel mai mare din UE, iar consecințele financiare sunt mult mai grele decât arată cifrele la prima vedere. Analiza Monitorului Social, bazată pe date Eurostat, arată că slaba colectare a TVA golesc anual bugetul de bani echivalenți cu aproximativ 1,4% din PIB, o pierdere care pune presiune pe cheltuielile publice exact într-un moment în care statul vorbește constant despre austeritate. Organizația atrage atenția că, în timp ce guvernele au apelat la tăieri și restricții bugetare în ultimii ani, economiile aduse de aceste măsuri sunt „mai puţin de jumătate” din ceea ce s-ar obține dacă România ar micșora deficitul de TVA până la nivelul mediu al UE.
Potrivit raportului, o reducere a diferenței dintre ce ar trebui și ce se colectează efectiv ar aduce statului aproximativ 1,4% din PIB, dacă s-ar ajunge măcar la pragul european de 9,5%. „România are de departe cel mai mare gap de colectare a TVA din Uniunea Europeană: diferenţa dintre ce ar trebui să colecteze din TVA şi ce colectează efectiv este de 30% în 2023, mult peste Polonia (16%), Ungaria (7,4%), Bulgaria (8,6%) şi media UE27 (9,5%)”, se arată în datele Eurostat analizate de Monitorul Social.
Țara noastră rămâne nu doar campioană la slaba colectare a TVA, ci și la deficitele bugetare. România are printre cele mai mici venituri fiscale raportate la PIB din UE, fapt care limitează masiv capacitatea statului de a finanța domenii vitale. „Situaţia României contrastează puternic cu media UE27, unde gap-ul de TVA este în scădere la 9,5% de la 11,1% în ultimii ani, în timp ce în România nu a coborât sub 29%. Reducerea gap-ului de la 30% la 9,5% cât este media UE27 ar aduce 1,4% din PIB încasări suplimentare, suficient pentru a acoperi diferenţa dintre cheltuielile României pentru educaţie şi media europeană, mai mult de jumătate din diferenţa faţă de alocările UE27 pentru sănătate sau aproape dublarea bugetului românesc pentru apărare. Colectarea completă a TVA ar mări gradul de colectare cu 2% din PIB, comparabil cu bugetul naţional pentru educaţie şi mai mult decât cel pentru apărare în 2023”, arată raportul.
Monitorul Social explică faptul că România a ajuns într-o situație fără ieșire: venituri mici, deficit mare, austeritate, dar fără reforme reale care să schimbe felul în care statul colectează taxele. „Impactul pentru bugetul public este major, întrucât închiderea gap-ului până la nivelul colectării UE pe cheltuielile din 2023 ar genera mai mulţi bani decât toate măsurile de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan, conform estimării Consiliului Fiscal din octombrie 2025. Acest lucru ar aduce deficitul bugetar al României aproape de nivelul Poloniei şi Franţei. Această problemă nu poate fi depăşită decât prin intervenţii coordonate în colectarea fiscală, digitalizarea ANAF şi o strategie de conformare fiscală cu ţinte clare”, explică documentul.
Un exemplu relevant îl reprezintă Bulgaria, care acum 15–20 de ani se afla într-o situație chiar mai complicată. „În anii 2000–2010, Bulgaria se afla într-o situaţie chiar mai rea decât România în ceea ce priveşte colectarea TVA. Azi, gap-ul său de TVA a scăzut la 4,9%, sub media UE şi aproape de 10 ori mai mic decât cel din România. Prin adoptarea de măsuri similare, România ar putea să-şi crească considerabil încasările din TVA în următorii ani, astfel evitând alte măsuri şoc de austeritate şi o aliniere la standardele europene de cheltuieli pentru Educaţie, Sănătate sau chiar şi Apărare”, notează Monitorul Social.
Dezbaterea privind finanțele publice și austeritatea se întoarce, iar și iar, la aceeași temă centrală: slaba colectare și deficitul de TVA. Dacă România ar reduce măcar la jumătate acest decalaj față de UE, statul ar încasa automat resurse echivalente cu 1,4% din PIB - suficient cât să reducă presiunea fiscală și să evite alte măsuri dure care afectează populația, conform Agerpres.
Cel mai recent raport publicat de Comisia Europeană (CE) privind deficitul de încasare a TVA, care vizează perioada 2019 - 2024, indică un gap de conformare de 30% la nivelul anului 2023, similar celui din 2019. Un gap de 30% înseamnă miliarde de lei necolectați, adică statul pierde 30% din TVA pe care ar fi trebuit să o colecteze conform consumului real din economie. Pentru anul 2024, raportul CE estimează o scădere de 0.5% faţă de anul precedent, până la nivelul de 29.5%, precizează ANAF într-un comunicat de presă, ceea ce indică o ușoară îmbunătățire.
Potrivit sursei citate, deşi acest procent rămâne unul dintre cele mai ridicate din UE pentru anii 2023 şi 2024, raportul menţionează că România a reuşit să menţină stabilitatea veniturilor din TVA şi să evite creşteri semnificative ale gap-ului, aşa cum s-a întâmplat în alte state membre. Ministerul Finanţelor informează că documentul arată că, spre deosebire de alte state din regiune, unde deficitul de colectare s-a adâncit pe fondul inflaţiei, România a reuşit să menţină stabilitatea indicatorilor şi să continue reformarea sistemului fiscal.
Estimările privind gap-ul de TVA pornesc de la date statistice privind consumul, pe baza cărora se calculează valoarea TVA care ar trebui să ajungă efectiv în bugetul de stat. Această sumă estimată este apoi comparată cu valoarea efectiv încasată de stat. Indicatorul publicat astăzi de către CE surprinde contextul macroeconomic de la nivelul anului 2023. Raportul CE evidenţiază că anul 2023 a fost marcat de inflaţie ridicată şi de creşterea accentuată a preţurilor la energie electrică, care a impus intervenţii ale statului, inclusiv mecanisme de plafonare. Aceste evoluţii au influenţat nivelul consumului şi comportamentul economic, având implicit efect asupra colectării TVA.
Datele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală arată că în primele 10 luni din 2025 încasările din TVA au fost în sumă de 94,31 mld.lei, respectiv cu 9,20 mld lei (indice nominal 110,81%) mai mari faţă de încasările din aceeaşi perioadă a anului 2024, când au fost încasate 85,11 mld. lei. Aceasta în condiţiile în care TVA restituită în perioada analizată din 2025 către mediul economic a reprezentat 27,18 mld. lei, mai mult cu 1,96 mld. lei faţă de aceeaşi perioada din anul 2024 (25,21 mld.lei).
În perioada iulie - octombrie 2025, încasările nete din TVA au fost în sumă de 42,85 mld.lei, respectiv cu 6,55 mld lei (indice nominal 118,1%) mai mult faţă de încasările din aceeaşi perioadă a anului 2024 când au fost încasate 36,30 mld. lei. Aceste rezultate sunt strâns legate de accelerarea digitalizării şi îmbunătăţirea relaţiei dintre contribuabil şi stat. Instrumente precum e-Factura, RO e-Transport şi raportarea SAF-T au transformat modul în care ANAF monitorizează tranzacţiile, reducând posibilitatea de a ascunde activităţi economice în zona gri. Totodată, creşterea cu aproape 15% a plăţilor digitale a contribuit direct la transparentizarea circuitelor financiare din economie.
Raportul Comisiei Europene evidenţiază faptul că România, alături de alte state membre, contribuie activ la eforturile comune de reducere a gap-ului de TVA la nivelul UE. Prin digitalizare, modernizare administrativă şi adaptarea politicilor fiscale, România demonstrează că este pregătită să răspundă provocărilor viitoare şi să valorifice oportunitățile oferite de Piaţa Unică Europeană. Ministerul Finanţelor a negociat cu succes în noiembrie 2025 modificarea jalonului din PNRR privind reducerea GAP-ului de TVA şi a evitat astfel o pierdere de până la 1 miliard de euro din granturi, în 2026.
Înlocuirea obiectivului iniţial cu unul bazat pe măsuri structurale oferă României şansa de a consolida capacitatea instituţională pe termen lung, evitând în acelaşi timp pierderea unor fonduri cuprinse între 800 de milioane şi 1 miliard de euro din componenta de grant a PNRR în 2026.