Premieră în televiziunea publică
Televiziunea Română face miercuri, 10 decembrie 2025, un pas rar întâlnit în istoria instituției: decide să transmită o anchetă realizată de o redacție externă. Documentarul Recorder „Justiție Capturată” va fi difuzat de la ora 21.00, moment confirmat pentru HotNews de președintele-director general al TVR, Adriana Săftoiu. Mutarea marchează o premieră, întrucât televiziunea publică nu a obișnuit să includă în programul său investigații produse în afara instituției.
Întrebată de ce TVR a ales să preia materialul, Săftoiu a răspuns: „Cred că merită. Decizia au luat-o colegii de la editorial. Ne-am sfătuit. Credem că merită să fie văzut pe TVR”. Pe site-ul televiziunii, schimbarea nu era vizibilă încă miercuri după-amiază, în intervalul respectiv figurând în continuare emisiunea „Câștigă România”. Documentarul Recorder va fi transmis și de B1TV, duminică seară.
Publicat marți seară pe YouTube, „Justiție Capturată” a strâns peste 639.000 de vizualizări, semn al interesului masiv stârnit de o investigație construită pe parcursul a mai bine de un an și jumătate. Materialul aduce în atenția publică un sistem judiciar descris ca fiind împins spre blocaj, cu dosare de corupție care se sting prin prescripție, completuri schimbate în momente-cheie și o putere tot mai concentrată în mâinile unui grup restrâns de magistrați.
Documentarul include interviuri cu procurorul militar Liviu Lascu, cu fostul șef al DNA Crin Bologa, dar și cu o procuroare din DNA și o judecătoare de la curtea de apel care au vorbit sub anonimat. Fiecare a descris un mecanism intern care ar fi paralizat anchete sensibile și ar fi generat abandonarea unor probe esențiale, creând senzația unui sistem „capturat”.
Claudiu Sandu, reprezentant al procurorilor în CSM, explică modul în care interpretarea excesiv formală a legii a ajuns să anuleze dosare întregi pentru detalii minore, sintetizând situația prin metafora „o virgulă”. El adaugă: „Am ajuns să reinventăm Dreptul” și recunoaște că „eu nu-mi aduc aminte de o mare sentință de vinovăție în ultima vreme”. Din perspectiva sa, consecințele sunt dramatice: „masacrarea ideii de justiție” demobilizează magistrații și îi dezarmează pe cetățeni.
Investigația dezvăluie și critici dure la adresa conducerii actuale a DNA. Liviu Lascu afirmă că după numirea lui Marius Voineag, acesta ar fi încercat să exercite un control direct asupra dosarelor: „Asta nu s-a întâmplat niciodată la fosta conducere”. O procuroare intervievată sub anonimat povestește cum, imediat după schimbarea conducerii, procurorii au fost obligați să raporteze șefului instituției orice solicitare depusă la judecătorul de drepturi și libertăți, de la percheziții la mandate de interceptare. „Nu considerăm că acel ordin are alte rațiuni decât cele care țin de nevoia de control”, susține aceasta.
Ea vorbește și despre tehnici de izolare a procurorilor incomozi, de la cereri ignorate la amânări repetate: „Nu poți să faci o anchetă dacă nu te bucuri de concursul, din toate punctele de vedere, al șefului. Nu se semnează nicio adresă. Nu se dă număr de penal. Adică se folosesc toate pârghiile astfel încât toată activitatea este paralizată”. Concluzia ei este la fel de gravă: „S-a creat o camarilă a procurorului-șef în Direcție”.
Voineag a refuzat, potrivit Recorder, să ofere un interviu. Un magistrat intervievat rezumă percepția asupra sistemului: România ar fi „mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept”, iar „senzația este că orice ai face, scapi”.
În sprijinul acestei concluzii, documentarul prezintă cazuri în care inculpați influenți – precum Marian Vanghelie, Cristian Burci sau Puiu Popoviciu – au beneficiat de prelungiri repetate ale proceselor până la prescriere, unele dosare trecând prin cinci completuri de judecată.
Potrivit Recorder, peste 20 de procurori au plecat din DNA după instalarea actualei conduceri, un număr considerat neobișnuit de mare pentru o structură de elită.