Tensiuni în cadrul UE
Viktor Orban, premierul Ungariei, a lansat un nou atac la adresa instituțiilor europene, în special la Bruxelles, după decizia recentă a Uniunii Europene privind redistribuirea migranților. Pe 10 decembrie 2025, Orban a declarat că țara sa nu va accepta migranți "nici din Sud, nici din Vest", folosind o metaforă puternică, afirmând că "plămânii s-au separat de ficat" pentru a descrie ruptura politică dintre Ungaria și Uniunea Europeană. Această afirmație a fost făcută pe o rețea de socializare, unde premierul a subliniat că nu va respecta acordul de redistribuție a migranților convenit de statele membre. "Ultima decizie a Bruxellesului privind migrația a turnat apă limpede în paharul politicii maghiare", a spus el, sugerând că această situație a generat o reacție puternică din partea guvernului ungar.
Conform unei declarații a lui Gergely Gulyas, șeful cabinetului premierului, Ungaria nu va pune în aplicare pactul privind migrația al Uniunii Europene și nu va accepta niciun migrant. "Noi credem că există un singur răspuns patriotic la acest lucru: rebeliunea. Asta vom face și noi", a adăugat Orban. Acesta a mai afirmat că guvernul ungar "cheltuiește deja suficient pentru protejarea frontierelor externe ale Uniunii", insinuând că responsabilitatea de a gestiona migrația nu ar trebui să cadă asupra Ungariei.
Această poziție a Ungariei vine pe fondul unei decizii recente a Consiliului Uniunii Europene, care a stabilit un acord politic privind redistribuirea migranților și asigurarea de sprijin financiar pentru statele membre care se confruntă cu presiuni migratorii. Potrivit unui raport al Ministerului de Interne, statele membre au convenit asupra unei rezerve anuale de solidaritate pentru 2026, care face parte din Pactul pentru migrație și azil, adoptat în 2020, destinat să asigure un răspuns coordonat la crizele de migrație.
Criticii acestui pact, inclusiv oficiali din Ungaria, consideră că acesta subminează suveranitatea națională. În acest context, Orban a acuzat comisarii ungari din structurile europene că „îi atacă pe unguri pe la spate”, sugerând că aceștia ar putea ajunge la o înțelegere cu Comisia Europeană privind găzduirea migranților, ceea ce ar contrazice politica oficială a guvernului ungar.
Această tensiune continuă dintre Ungaria și Uniunea Europeană subliniază diviziunile profunde privind gestionarea migrației în cadrul blocului comunitar. De exemplu, în timp ce țări precum Germania și Italia au susținut în mod constant redistribuirea migranților pentru a face față crizei, Ungaria a adoptat o poziție fermă împotriva primirii de migranți, invocând motive de securitate națională. Această diferență de abordare a dus la critici din partea Comisiei Europene, care a avertizat că statele membre trebuie să colaboreze pentru a găsi soluții durabile la problema migrației.
În cadrul acestei dispute, Ungaria a fost subiectul mai multor proceduri de infringement din partea Uniunii Europene pentru nerespectarea obligațiilor legale în materie de azil. Conform datelor Eurostat din 2025, Ungaria a raportat un număr de doar 3.000 de cereri de azil, comparativ cu 15.000 în 2015, evidențiind scăderea drastică a numărului de migranți acceptați.
Reacțiile din partea altor state membre ale Uniunii Europene au variat. În timp ce unele țări din Europa de Est, precum Polonia și Cehia, au susținut poziția Ungariei, altele, precum Franța și Spania, au fost critice față de refuzul Ungariei de a participa la mecanismele de solidaritate ale UE. Această divergență de opinii reflectă o criză de încredere în cadrul Uniunii Europene, afectând coeziunea și colaborarea între statele membre.
Pe fondul acestor tensiuni, se așteaptă ca summitul Uniunii Europene de săptămâna viitoare să abordeze subiectul migrației, dar cu o poziție fermă din partea Ungariei, este incert cum se va putea ajunge la un consens. Orban a declarat că guvernul său va continua să lupte împotriva politicilor pe care le consideră dăunătoare pentru suveranitatea Ungariei. Această situație subliniază provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană în gestionarea migrației și a solidarității între statele membre.
În concluzie, poziția fermă a Ungariei împotriva primirii migranților și retorica provocatoare a lui Viktor Orban reflectă o criză de încredere profundă în cadrul Uniunii Europene. Pe măsură ce se apropie summitul UE, este esențial ca statele membre să găsească un teren comun pentru a aborda problema migrației, care rămâne un subiect controversat și divizibil.
Rămâne de văzut cum va reacționa Bruxellesul la refuzul Ungariei de a se conforma acordurilor recente și ce măsuri vor fi luate pentru a asigura o gestionare eficientă a migrației în cadrul Uniunii Europene.