Contextul pensiilor magistraților
Curtea Constituțională a României a amânat, miercuri, 10 decembrie 2025, pronunțarea unei decizii asupra sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la legea care stabilește noile condiții de pensionare pentru magistrați și modul de calcul al pensiilor. Premierul Ilie Bolojan s-a declarat încrezător că propunerea va fi validată, dacă sunt respectate toate prevederile constituționale. "Am încredere că, respectând toate prevederile constituţionale, propunerea va fi validată, pentru că este în bună regulă, din punctul meu de vedere. Nu iau în calcul astfel de ipoteze, pentru că proiectul respectă prevederile constituţionale, dar haideţi să vedem ce se va întâmpla pe 28 seara", a declarat premierul în cadrul unei conferințe de presă.
Proiectul de lege a fost adoptat de Parlament prin angajarea răspunderii Guvernului și vizează modificarea graduală a vârstei de pensionare a magistraților, precum și schimbarea modului de calcul al pensiei de serviciu. Premierul a explicat că modificarea principală este legată de perioada de tranziție, care a fost extinsă de la 10 la 15 ani. "Diferenţa faţă de primul proiect este că s-a extins perioada de tranziţie, de la actuala vârstă de pensionare, care acum este undeva 48 de ani, la 65 de ani, de la 10 ani cât era iniţial, la 15 ani", a precizat Bolojan.
Întrebat despre posibilele reacții negative ale Curții Constituționale în cazul unei respingeri a proiectului, premierul a reafirmat că nu consideră amânarea drept o strategie deliberată. "Nu văd neapărat o strategie de amânare, ci pur şi simplu un element obiectiv legat de luarea unor decizii dificile, care înseamnă forţă de a-ţi asuma deciziile, înseamnă coerenţă în gândire şi perseverenţă în acţiune. Şi nu e totdeauna uşor să îndeplineşti aceste condiţii", a subliniat premierul.
Curtea Constituțională a stabilit că noul termen de soluționare a sesizării va fi pe 28 decembrie 2025. Judecătorii ÎCCJ susțin că legea „discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați”. Premierul a explicat că deciziile care implică schimbări structurale majore sunt greu de asumat din punct de vedere politic și generează nemulțumiri. "Întotdeauna, deciziile dificile nu se iau foarte uşor. Nu cunosc care este conţinutul dezbaterilor de la Curtea Constituţională, ştiu ce înseamnă dezbateri în interiorul coaliţiei de guvernare, cu patru partide în coaliţie, plus grupul minorităţilor, nu este uşor să ajungi la puncte de vedere comune", a declarat Bolojan.
Premierul a adăugat că temerile legate de impactul electoral al unor decizii influențează deseori ritmul reformelor. "Orice calcul pe care îl face o forţă politică, că un anumit tip de propunere i-ar prejudicia imaginea, i-ar crea probleme în relaţiile cu propriul electorat, duce la amânări, duce la rezistenţă şi duce la alte abordări", a spus Bolojan. El a menționat că, în final, responsabilitatea guvernării presupune și asumarea unor decizii nepopulare.
"Eu cred însă că aici, toţi cei care suntem pe poziţii, ştim ce înseamnă astăzi situaţia României, ştim ce responsabilitate avem, şi în afară de dificultatea de a lua decizii, cu toate amânările, la un moment dat, trebuie să ne asumăm răspunderea pentru anumite decizii", a conchis premierul.
Aceste declarații subliniază provocările cu care se confruntă Guvernul în procesul de reformare a sistemului de pensii pentru magistrați, un subiect delicat care are implicații semnificative pentru justiția română și pentru încrederea cetățenilor în instituțiile statului.