Controversă electorală în Ucraina
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a reacționat la declarațiile lui Donald Trump, care a sugerat că Ucraina ar trebui "să organizeze alegeri cât mai curând". Întrebat de publicația italiană La Repubblica despre afirmațiile liderului american, Zelenski a afirmat că nu se opune ideii unui scrutin: "Sunt oricând pregătit pentru alegeri." Comentariile lui Trump au apărut pe fondul refuzului constant al Kievului de a ceda teritorii Rusiei în schimbul unei înțelegeri de pace. Donald Trump a spus într-un interviu că Ucraina nu a mai organizat alegeri "de prea mult timp" și că nu știe cine ar putea câștiga un eventual vot. Trump mai solicitase anterior organizarea de alegeri, afirmând atunci că Zelenski ar avea un nivel de susținere internă foarte scăzut. În urma noilor declarații, Uniunea Europeană a reiterat faptul că Zelenski este președintele legitim al Ucrainei și a subliniat că alegerile pot fi organizate doar atunci când situația de securitate o permite.
Kremlinul susține frecvent că Zelenski nu mai este un președinte legitim, argumentând că mandatul său s-a încheiat în 2024. Constituția ucraineană prevede că alegerile pot fi organizate doar după încetarea legii marțiale, în vigoare din 24 februarie 2022, când Rusia a declanșat invazia pe scară largă. Un scrutin național este, de asemenea, imposibil în teritorii aflate sub ocupație rusă sau în zone din apropierea frontului, unde milioane de cetățeni sunt mobilizați. Această situație complicată este subliniată și de analiști, care consideră că organizarea de alegeri în prezent ar putea pune în pericol securitatea națională.
Dacă în Ucraina ar avea loc alegeri prezidențiale în următoarea perioadă, doar 20,3% dintre alegători și-ar mai exprima votul în favoarea președintelui Volodimir Zelenski, potrivit unui sondaj Info Sapiens citat de Kyiv Independent și publicat marți. Cercetarea a fost realizată între 13 și 28 noiembrie, la scurt timp după izbucnirea scandalului de corupție estimat la „100 de milioane de dolari”, în care sunt implicați apropiați ai președintelui, printre care fostul șef de cabinet prezidențial, Andrii Yermak, dar și alți oficiali guvernamentali, relatează Antena 3 CNN. Cu o lună înainte ca scandalul să devină public, intenția de vot pentru Zelenski era de 24,3%. În același sondaj, fostul comandant suprem al forțelor armate, Valeri Zalujnîi, ambasador în Marea Britanie, ocupă locul al doilea cu 19,1%. Practic, Zelenski pierde cel puțin patru puncte procentuale după scandal, în timp ce Zalujnîi câștigă aproximativ trei procente față de măsurătorile din octombrie. Pe poziția a treia se situează Kirilo Budanov, șeful serviciilor militare de informații ale Ucrainei, cu o susținere de 5,1%. Circa 23,6% dintre respondenți fie nu s-au decis, fie au preferat să nu răspundă.
În ceea ce privește alegerile parlamentare, 21,8% dintre cei chestionați au declarat că ar vota un partid condus de Zalujnîi, formațiune politică ce nu există în prezent. Între timp, partidul prezidențial „Slujitorul Poporului” ar obține doar 11,5%. Kyiv Independent subliniază că, deși incluși în sondaj, nici Zalujnîi și nici Budanov nu și-au exprimat public intenția de a intra în politică. Sondajul Info Sapiens a fost realizat telefonic, pe un eșantion de 1.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani.
Președintele SUA, Donald Trump, a militat pentru organizarea alegerilor prezidențiale în Ucraina. Autoritățile ruse, din cauza faptului că alegerile nu au avut loc pe fondul războiului, folosesc teza „ilegitimității" lui Zelenski. Răspunzând la o întrebare de la publicația Politico, Trump a spus: „Cred că a sosit momentul. Cred că acum este un moment important pentru alegeri. Ei folosesc războiul pentru a nu organiza alegeri, dar cred că poporul ucrainean ar trebui să aibă o alegere. Și, poate, Zelenski va câștiga”, a spus Trump. De asemenea, Trump a remarcat că nu au mai avut loc alegeri prezidențiale în Ucraina "de mult timp". „Știi, se vorbește despre democrație, dar ajunge în punctul în care nu mai este democrație,” a adăugat el.
Conform legilor Ucrainei, alegerile, inclusiv cele prezidențiale și parlamentare, sunt suspendate pe durata legii marțiale. Legea marțială a fost introdusă în Ucraina în februarie 2022, după invazia trupelor ruse. Valabilitatea sa este extinsă în mod regulat. Din cauza legii marțiale, alegerile pentru deputații Rada, programate pentru octombrie 2023, și alegerile prezidențiale, care în timp de pace ar fi trebuit să aibă loc în martie 2024, nu au fost organizate. De la victoria lui Trump la alegerile prezidențiale și revenirea sa la Casa Albă, au existat articole repetate că ar putea avea loc alegeri în Ucraina în viitorul previzibil, dar până acum acestea nu au fost confirmate. În februarie 2025, Trump a cerut alegeri prezidențiale în Ucraina (în același timp, a vorbit despre ratingul de aprobat al lui Zelensky de 4%, care nu a fost confirmat de niciun sondaj cunoscut).
Zelenski a răspuns: "Dacă cineva vrea să mă schimbe acum, atunci acum nu va funcționa."