Zelenski exclude cedarea teritoriului
Ucraina încearcă din nou să scoată din impas negocierile pentru pace. La Kiev se lucrează la o variantă revizuită a planului de pace care urmează să fie trimisă Casei Albe, în condițiile în care președintele Volodimir Zelenski exclude explicit orice concesie teritorială în favoarea Rusiei. „Nu am nici dreptul legal, nici pe cel moral”, a insistat el, invocând Constituția ucraineană și dreptul internațional.
Declarațiile au venit după întâlnirile de luni cu lideri europeni și NATO, parte a unui efort concertat de a bloca presiunile americane pentru un acord ce ar lăsa Ucraina vulnerabilă unei viitoare agresiuni. Zelenski a spus că noua propunere ar putea ajunge la Washington chiar marți, potrivit AFP, după un weekend de discuții intense între negociatorii americani și ucraineni, discuții soldate cu un eșec previzibil: Kievul nu poate accepta termenii sugerați.
În timp ce Zelenski vizita capitale europene în căutarea unui front comun, Donald Trump l-a acuzat din nou pe liderul ucrainean că ar fi „principalul obstacol” în calea păcii — o temă recurentă din campania sa din 2024. Liderul de la Casa Albă a afirmat chiar că Rusia ar fi „în regulă” cu planul american și s-a declarat „dezamăgit” că Zelenski „nu l-a citit”.
Aproape simultan, la Kiev se așteptau concluziile negociatorului-șef Rustem Umerov, aflat la Miami pentru trei zile de discuții. Zelenski a subliniat că anumite subiecte „pot fi discutate doar față în față”, înainte de întâlnirea de la Londra cu premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz — un gest colectiv interpretat ca un semnal de susținere pentru Ucraina, în ciuda presiunilor de la Washington.
Trump a dublat presiunea marți, într-un interviu pentru Politico, descriind liderii europeni drept „slabi”. Europa „vorbește mult, produce puțin și războiul continuă la nesfârșit”, a spus el.
La Londra, Downing Street a transmis că discuțiile mediate de SUA reprezintă un „moment critic” pentru intensificarea sprijinului acordat Ucrainei și au reiterat obiectivul unei „păci juste și durabile”, garantată prin aranjamente de securitate solide. Formele acestor garanții rămân însă neclare. Propunerea Marii Britanii și a Franței de a trimite trupe internaționale în Ucraina este privită cu rezerve la Berlin și la Roma, iar disponibilitatea SUA de a susține durabil o arhitectură defensivă pentru Ucraina este incertă.
După Londra, Zelenski a plecat la Bruxelles, pentru discuții cu secretarul general NATO, Mark Rutte, și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Marți, 9 decembrie, a avut o întâlnire cu premierul Giorgia Meloni.
În privința teritoriilor, Zelenski a fost categoric: „Rusia insistă să cedăm teritorii, dar noi nu vrem să cedăm nimic.” A reamintit că orice modificare a granițelor necesită un referendum național.
Între timp, Rusia susține că avansează pe front și că țintește orașul Mirnograd, în apropiere de Pokrovsk — oraș pe care Moscova pretinde că l-ar fi cucerit. Ucraina neagă, iar imagini transmise BBC arată militari ucraineni care încă luptă.
Despre planul american — inițial de 28 de puncte și criticat drept prea favorabil Rusiei — Zelenski spune că a fost redus la 20 de puncte, fără eliminarea elementelor „pro-ucrainene”. Nu există niciun „compromis” privind teritoriile. Cele mai sensibile teme rămân Donbasul și centrala nucleară de la Zaporojie.
Versiunea inițială, apărută în presă, sugera că Ucraina ar trebui să cedeze întreg Donbasul, deși Rusia nu l-a putut controla complet în patru ani de război. Energia de la Zaporojie ar fi urmat să fie împărțită între Kiev și Moscova.
Pe teren, atacurile rusești continuă: orașul Sumî a rămas fără curent peste noapte după un atac cu drone, iar autoritățile caută eventuale victime. În regiunea Ternopil, bilanțul unuia dintre cele mai sângeroase atacuri rusești crește: două noi cadavre au fost găsite, ridicând numărul morților la 38, dintre care opt copii.
În timp ce Washingtonul presează, iar Moscova bombardează, Kievul încearcă să construiască un plan de pace care să nu fie, de fapt, o capitulare mascată, subliniază BBC.