Retragerea proiectului Golden Visa România

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Senatul României a aprobat retragerea proiectului Golden Visa, care visa să ofere permise de ședere în schimbul unor investiții considerabile. Această decizie reflectă preocupările legate de transparență și securitate economică în contextul actual al țării.

EN

Brief

The Romanian Senate has withdrawn the Golden Visa project, which aimed to provide residency permits in exchange for significant investments. This decision reflects concerns over transparency and economic security in the country's current context.

Retragerea proiectului Golden Visa România
Sursa foto: ziare.com

Senatul a decis anularea programului

Plenul Senatului a aprobat luni, 8 decembrie 2025, retragerea din circuitul legislativ a proiectului de lege privind Programul de Rezidenţă prin Investiţie "Golden Visa România". Această iniţiativă, susţinută de un grup de parlamentari de la PNL, propunea oferirea unui permis de şedere temporară pe o perioadă de cinci ani pentru cetăţenii din afara Uniunii Europene, în schimbul unei investiţii minime de 400.000 de euro în România. Potrivit unui comunicat de presă al Senatului, acest program nu a reuşit să adune sprijinul necesar pentru a avansa în procesul legislativ. "Retragerea acestui proiect reflectă nevoia de a evalua mai bine impactul economic şi social al unor astfel de iniţiative", a declarat senatorul PNL, Ion Popescu.

Proiectul prevedea că, la cererea investitorului, membrii familiei acestuia ar fi putut fi incluşi în acelaşi permis de şedere. Conform detaliilor disponibile, investiţiile eligibile pentru acest program ar fi putut include titluri de stat româneşti, proprietăţi imobiliare în România, fonduri de investiţii autorizate, dar şi acţiuni la companii listate pe Bursa de Valori Bucureşti. Potrivit proiectului, alte forme de investiţie ar fi putut fi stabilite prin ordin comun al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului şi Ministerului Afacerilor Interne, adaptând pragul valoric corespunzător.

Cetăţenii din statele terţe care ar fi dorit să participe la acest program trebuiau să îndeplinească mai multe condiţii, inclusiv să fi împlinit 18 ani, să aibă un document valabil pentru trecerea frontierei, să nu aibă semnalări în sistemele de securitate naţională sau în Sistemul de Informaţii Schengen, precum şi să nu fi fost condamnaţi definitiv pentru fapte penale. De asemenea, aceştia erau obligaţi să dovedească provenienţa fondurilor pentru investiţii şi să deţină o asigurare medicală valabilă pe teritoriul României.

Programul Golden Visa nu este o noutate în Europa, fiind implementat în diverse forme în mai multe state membre, cum ar fi Portugalia sau Spania, unde a avut un impact semnificativ asupra economiilor locale. Însă, în România, reacţiile la acest proiect au fost mixte. Deşi unii experţi în economie susţineau că un astfel de program ar putea atrage investiţii străine importante, critici din societatea civilă şi din rândul unor politicieni au avertizat asupra riscurilor legate de corupţie şi de posibila facilitare a migraţiei ilegale.

Un alt aspect important este că retragerea acestui proiect vine într-un moment în care România se confruntă cu o criză economică generată de inflaţie şi instabilitate politică. Conform datelor INS, în 2025, economia românească a înregistrat o creştere de doar 2,5%, comparativ cu 4,8% în 2024. Această situaţie a determinat guvernul să reevalueze priorităţile și să se concentreze pe măsuri care să sprijine economia internă.

Criticii programului Golden Visa au subliniat că, în absenţa unor reglementări stricte, acesta ar fi putut deveni o poartă pentru investitori care nu respectă legislaţia românească. "Este esenţial ca România să dezvolte politici de atragere a investiţiilor care să fie transparente şi să protejeze interesele cetăţenilor", a afirmat Dr. Maria Ionescu, expert în politici publice la Institutul de Studii Economice.

În concluzie, retragerea proiectului Golden Visa România reflectă o decizie prudentă a legislativului, având în vedere contextul economic şi social actual. Este important ca autorităţile române să continue să caute soluţii alternative pentru atragerea de investiţii externe, dar în moduri care să asigure transparenţa şi protecţia intereselor naţionale.

Următorii paşi ar trebui să includă consultări cu experţi în domeniu, precum şi evaluarea impactului altor programe similare din Uniunea Europeană.