Declarațiile ministrului Muncii
Creșterea salariului minim în România are justificări economice solide, a declarat marți Florin Manole, ministrul muncii. Oficialul PSD a precizat că partidul susține majorarea salariului minim, subliniind că România are în continuare unul dintre cele mai mici costuri ale muncii din Uniunea Europeană. Declarațiile ministrului vin în contextul în care surse guvernamentale afirmă că Guvernul Bolojan pregătește un proiect de ordonanță de urgență pentru a menține salariul minim pe economie la nivelul actual — 4.050 de lei brut — și în 2026. „Avem o lege în vigoare, stabilită prin consens între mediul de afaceri, sindicate și Guvern în 2024. Aceasta a reprezentat implementarea directivei europene privind salariile minime și un jalon important în PNRR”, a explicat Manole.
Potrivit ministrului, inflația de peste 9% afectează puterea de cumpărare a românilor, iar productivitatea muncii în România a crescut cel mai rapid din UE în ultimii ani: +28,8% între 2015 și prezent, peste media țărilor CEE (21,1%) și a Uniunii Europene (5,5%). „Costul muncii rămâne printre cele mai mici din UE: 12,5 euro/oră în România, comparativ cu 33,5 euro/oră în UE, și sub nivelul unor țări precum Ungaria, Polonia sau Slovacia”, a spus Manole. „Cu alte cuvinte, oamenii produc mai mult, dar sunt plătiți prea puțin”, a adăugat acesta.
Miercuri este programată o ședință a Consiliului Tripartit pentru a analiza posibilitatea majorării salariului minim. Premierul Ilie Bolojan anunța pe 23 octombrie că există „un acord de principiu” în coaliție pentru menținerea salariului minim actual de 4.050 de lei brut și în anul următor. Bolojan a explicat că România a transpus o directivă europeană care permite indexarea salariului minim la doi ani, însă țara noastră a decis aplicarea anuală, în funcție de anumiți indicatori economici. „Dacă am modifica legislația în acord cu directiva europeană, am respecta directiva”, a precizat premierul.
Bugetul pentru 2026 urmează să fie adoptat cel mai devreme la finalul lunii ianuarie, iar înainte de aceasta este nevoie de aprobarea mai multor pachete fiscale, inclusiv cel privind reforma în administrație. Aceste discuții sunt esențiale, având în vedere că, potrivit datelor Eurostat, România se află în continuare în coada clasamentului european în ceea ce privește salariile minime.
Unii experți, cum ar fi Dr. Anca Mihăilescu de la Universitatea București, subliniază că majorarea salariului minim ar putea fi benefică pentru economia locală, dar trebuie să fie însoțită de măsuri pentru a susține firmele mici și mijlocii. „Este important ca această creștere să nu afecteze negativ angajatorii, mai ales în contextul în care inflația afectează deja costurile operaționale”, a declarat Mihăilescu.
Critica a venit și din partea unor organizații de afaceri, care avertizează că o creștere a salariului minim fără o analiză atentă a impactului economic ar putea duce la concedieri și la creșterea șomajului. „Este esențial ca orice decizie să fie bine fundamentată și să ia în considerare realitatea pieței muncii”, a spus un reprezentant al unei asociații de afaceri.
În concluzie, creșterea salariului minim rămâne un subiect de dezbatere intensă în România. Cu o ședință a Consiliului Tripartit programată pentru a discuta această temă, toți actorii implicați speră să ajungă la un consens care să protejeze atât drepturile angajaților, cât și stabilitatea economică a angajatorilor. Este clar că, indiferent de decizia finală, impactul acesteia va fi resimțit în întreaga societate.
În perioada următoare, este esențial ca Guvernul să comunice transparența procesului decizional și să asigure că toate părțile interesate sunt implicate în discuții.
Următoarele săptămâni vor fi cruciale pentru stabilirea viitorului salariului minim din România.