Economie românească în schimbare
Motorul creșterii: reprezintă subiectul principal al acestui articol. În perioada 2024-2025, economia românească a înregistrat o încetinire a creșterii, cu un ritm de doar 0,9% în 2024, pe fondul unui consum ridicat, alimentat de politici fiscale relaxate. Conform datelor INS, deficitul extern a atins 8,2% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. "Nu poți avea un consum sănătos fără o producție sănătoasă; altfel, finanțezi prosperitatea partenerilor comerciali și acumulezi datorie în propriul bilanț", a declarat Cristian I. Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR.
Modelul de creștere bazat pe consum și importuri nu mai este sustenabil. De exemplu, în 2024, exporturile nete au diminuat creșterea economică cu aproape 3 puncte procentuale din PIB, ceea ce sugerează că o parte semnificativă din cererea internă a fost acoperită prin importuri. Aceasta a dus la o dependență crescută de produsele externe și a generat o situație în care locurile de muncă se creează în alte economii.
Pentru a schimba acest model, este esențial să stimulăm investițiile interne și externe. Aceasta ar putea include fabrici noi și centre de cercetare, dar investitorii caută stabilitate și un mediu prielnic pentru afaceri. "Capitalul curge acolo unde este cel mai bine primit", afirmă specialiștii în economie. O taxare excesivă, precum taxa pe cifra de afaceri care ar putea diminua semnificativ profitul companiilor, nu ajută la atragerea acestuia.
În acest context, fondurile europene devin cruciale. Conform Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, România ar putea accesa aproape 5% din PIB în fonduri europene în următoarele 12 luni. Aceste fonduri sunt esențiale pentru investiții și ar putea impulsiona creșterea economică cu peste 1 punct procentual. Însă, pentru a beneficia de aceste resurse, România trebuie să își îmbunătățească capacitatea administrativă și să implementeze reforme necesare.
În plus, fondurile din PNRR, estimate la 2,7% din PIB pentru 2026, sunt orientate aproape integral către investiții. Acestea pot genera un efect de multiplicare economică, creând locuri de muncă și generând venituri pentru diferite sectoare. Este esențial ca aceste fonduri să fie utilizate eficient, fără risipă.
Investițiile în infrastructură, cum ar fi autostrăzile și căile ferate, sunt printre cele mai importante alocări din PNRR, având un impact direct asupra dezvoltării economice. Potrivit Asociației Pro Infrastructura, România are în prezent 1358 km de autostrăzi, cifra care a crescut semnificativ în ultimii ani datorită fondurilor europene.
Totuși, consumul nu poate fi singurul motor al creșterii economice. Este crucial să ne concentrăm pe stimularea ofertei interne prin investiții, nu doar pe cererea externă. Reînceperea stimulării consumului fără o bază solidă de producție ar putea duce la o altă criză, așa cum s-a întâmplat în trecut.
Pe termen lung, investițiile reprezintă calea sustenabilă pentru dezvoltarea României. Fondurile europene sunt o oportunitate rară, dar trebuie gestionate cu responsabilitate. "Nu putem să ne așteptăm că vom primi bani fără să facem reforme", a spus Popa.
În concluzie, România se află într-un punct critic. Miliardele de euro din fondurile europene pot transforma economia, dar este esențial să acționăm acum și să ne concentrăm pe investiții care să genereze dezvoltare pe termen lung. Cheia succesului se află în colaborarea între ministere și autoritățile locale pentru implementarea eficientă a proiectelor.
Aceste măsuri sunt vitale pentru asigurarea unei creșteri economice sustenabile în anii următori.