Decizie a ÎCCJ pe 9 decembrie
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis marți, 9 decembrie 2025, achitarea fostului senator liberal Eugen Pîrvulescu în dosarul de trafic de influență, acuzat de DNA că ar fi încercat să aranjeze un concurs la Serviciul de Ambulanță Teleorman. Completul format din judecătoarele Ioana Bogdan, Lucia Tatiana Rog și Lavinia Valeria Lefterache a motivat decizia prin faptul că "fapta nu este prevăzută de legea penală". Potrivit Agerpres, instanța a stabilit totodată că pentru a doua infracțiune reținută de procurori, respectiv divulgarea informațiilor secrete de serviciu, faptele s-au prescris. "În baza art. 396 alin. (5) Cpp raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I, achită pe inculpatul Pîrvulescu Eugen pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000", se menționează în hotărârea instanței supreme. În plus, instanța a dispus ca Pîrvulescu să plătească suma de 10.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, având la dispoziție 10 zile pentru a face apel la decizia instanței.
Conform DNA, Eugen Pîrvulescu a acționat între 28 mai și 20 iunie 2021, folosindu-și influența de președinte al PNL Teleorman pentru a solicita unui membru al comisiei de concurs să elaboreze seturi de subiecte pentru proba scrisă a concursurilor de angajare la Serviciul Județean de Ambulanță Teleorman. Acesta a fost acuzat că a încercat să obțină foloase necuvenite pentru candidații pe care i-a indicat, favorizându-i atât la proba scrisă, cât și la interviu. În acest context, procurorii au subliniat că Pîrvulescu a divulgat seturile de subiecte, care aveau caracter confidențial, unor candidați, ceea ce a dus la întreruperea concursului de către autoritățile competente.
Dosarul a fost deschis în decembrie 2021, iar procesul a durat aproape patru ani, reflectând complexitatea cazului. Fostul senator a demisionat din PNL în octombrie 2024, după ce i-a fost ridicată imunitatea parlamentară la cererea DNA, într-un alt dosar în care este acuzat de cumpărare de influență, legat de o mită de 60.000 de euro pentru obținerea unui certificat ORNISS.
Această achitare generată de prescripția faptelor ridică întrebări sobre eficiența sistemului judiciar în gestionarea cazurilor de corupție și despre impactul pe care astfel de decizii îl au asupra încrederii publice în instituțiile statului. În contextul în care corupția rămâne o problemă esențială în România, este important ca instituțiile abilitate să acționeze cu rigurozitate și transparență pentru a restabili încrederea cetățenilor în justiție.
În concluzie, decizia ÎCCJ în cazul lui Eugen Pîrvulescu subliniază provocările sistemului judiciar românesc în abordarea cazurilor de corupție, dar și nevoia de reformă pentru a asigura responsabilitatea și integritatea în rândul funcționarilor publici.
Rămâne de văzut cum va reacționa DNA în fața acestei hotărâri și ce măsuri vor fi luate pentru a preveni astfel de situații în viitor.