Întâlnire cu liderii europeni
Liderii europeni se reunesc luni la Londra cu Volodimir Zelenski, în timp ce presiunea diplomatică privind planul de pace propus de Donald Trump se intensifică. Întâlnirea cu Keir Starmer, Emmanuel Macron şi Friedrich Merz are loc pe fondul tensiunilor dintre preşedintele ucrainean şi fostul lider american, care îl acuză că nu i-a citit propunerea aflată în negociere cu Moscova şi Kiev. Preşedintele ucrainean va fi primit de prim-ministrul britanic, însoţit de preşedintele francez şi de cancelarul german. Reuniunea are ca scop evaluarea „negocierilor în curs în cadrul medierii americane”, a scris sâmbătă Emmanuel Macron pe X, promiţând că va "continua să exercite presiuni asupra Rusiei pentru a o constrânge să accepte pacea”.
În acelaşi timp, şefa diplomaţiei britanice, Yvette Cooper, este aşteptată la Washington pentru a se întâlni cu omologul său american, Marco Rubio, în cadrul eforturilor diplomatice intense de a se încerca încheierea războiului din Ucraina declanşat de invazia rusă din 24 februarie 2022. Marea Britanie şi Statele Unite ar urma să reafirme „angajamentul lor de a ajunge la un acord de pace în Ucraina”, a anunţat Ministerul de Externe, adăugând că Londra susţine „eforturile continue ale preşedintelui Trump de a garanta o pace justă şi durabilă”.
Aceste întâlniri vin în urma reuniunilor de la Miami, Florida, între oficialii ucraineni şi americani, pe marginea planului dezvăluit de Donald Trump în urmă cu trei săptămâni şi menit să găsească o soluţie la război. Sâmbătă, Zelenski a declarat că a avut o discuţie telefonică „substanţială şi constructivă” cu emisarii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner şi cu propriii negociatori trimişi în Florida. „Au fost abordate problemele cheie care ar putea garanta încetarea vărsării de sânge” şi „riscul ca Rusia să nu-şi respecte promisiunile”, a afirmat atunci preşedintele ucrainean.
La rândul său, diplomaţia americană a anunţat în acest weekend că a convenit cu Ucraina să afirme că „orice progres real către un acord depinde de voinţa Rusiei de a se angaja serios în favoarea unei păci durabile”. De la prezentarea planului american în urmă cu trei săptămâni, puterile europene aliate Kievului încearcă să-şi facă auzită vocea. La o reuniune la Geneva, la sfârşitul lunii noiembrie, acestea au încercat să modifice un text perceput ca fiind foarte favorabil Rusiei, deoarece era susţinut de Witkoff, un promotor imobiliar apropiat preşedintelui Trump şi acuzat că ar fi, de asemenea, apropiat de Moscova, unde s-a deplasat de mai multe ori în ultimul an.
El şi Kushner, ginerele lui Donald Trump, au fost primiţi săptămâna trecută de preşedintele rus Vladimir Putin, Kremlinul vorbind atunci despre anumite progrese, chiar dacă rămâne „mult de lucru”. Întrebat duminică seara la un eveniment la Washington, preşedintele Statelor Unite, care are o atitudine schimbătoare faţă de omologul său ucrainean, i-a reproşat acestuia că „nu a citit” planul său pentru Ucraina. „Am discutat cu preşedintele Putin, am discutat cu liderii ucraineni – în special cu Zelenski, preşedintele Zelenski – şi trebuie să spun că sunt puţin dezamăgit că preşedintele Zelenski nu a citit încă propunerea”, a declarat Trump.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească luni, la Londra, cu lideri europeni, într-o demonstrație de solidaritate, pe fondul criticilor formulate de președintele american Donald Trump și al reacțiilor favorabile venite de la Kremlin la noua strategie de securitate adoptată de Washington. Comentariile lui Trump de duminică au venit după runda de negocieri desfășurată la Miami, unde discuțiile dintre reprezentanții SUA și cei ai Ucrainei s-au încheiat fără răspunsuri clare privind garanțiile de securitate, statutul teritoriilor și temerile persistente că propunerile americane ar putea înclina în favoarea Rusiei.
„Am vorbit cu președintele [rus] Vladimir Putin și cu liderii ucraineni, inclusiv cu președintele Zelenski, și trebuie să spun că sunt puțin dezamăgit că președintele Zelenski nu a citit încă propunerea – asta era situația acum câteva ore”, a afirmat Trump. El a adăugat că Rusia ar prefera să controleze întreaga Ucraină și că Moscova pare „mulțumită” de planul de pace, în timp ce „nu este sigur” că același lucru este valabil și pentru Zelenski.
Remarcile președintelui american au coincis cu reacția Kremlinului, care a salutat noua strategie națională de securitate a administrației de la Washington – un document ce marchează o schimbare notabilă de ton față de Europa. Strategia renunță la caracterizarea Rusiei drept amenințare directă la adresa SUA, afirmând totodată că statele europene consideră Moscova drept „o amenințare existențială”. Washingtonul se prezintă, în document, drept actorul principal în restabilirea „condițiilor de stabilitate în Europa și a stabilității strategice cu Rusia”.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că orientarea strategiei este „în multe privințe, în acord cu viziunea Moscovei”, lăudându-l totodată pe președintele american, pe care l-a numit un lider „puternic”. „Poate că putem spera la premise minimale pentru un dialog constructiv, care să permită identificarea unei soluții pașnice pentru Ucraina”, a declarat el. Pentru capitalele europene, schimbarea de ton a Washingtonului apare într-un moment delicat, complicând potențial negocierile de pace în care SUA joacă un rol central.
Zelenski se va afla luni la Londra pentru discuții cu președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și cancelarul german Friedrich Merz. Liderii europeni vor „face bilanțul situației și al negocierilor aflate în curs sub mediere americană”, a spus Macron. Negocierile de la Miami, care s-au încheiat sâmbătă fără progrese semnificative, au lăsat deschise probleme esențiale, potrivit oficialilor ucraineni. „Rămân subiecte dificile”, a declarat sâmbătă ambasadoarea Ucrainei în SUA, Olga Stefanishina. „Ambele părți continuă însă eforturile pentru a defini soluții realiste și acceptabile.”
Discuțiile au avut loc pe parcursul a trei zile și i-au implicat pe emisarul special al SUA, Steve Witkoff, pe Jared Kushner, ginerele președintelui Trump, precum și pe oficialii ucraineni Rustem Umerov și Andrii Hnatov. Teritoriul și garanțiile de securitate rămân principalele puncte de blocaj. Kievul insistă că o soluție justă nu poate presupune cedări teritoriale suplimentare și trebuie să includă angajamente de securitate clare.
Între timp, președintele rus Vladimir Putin a afirmat, la începutul săptămânii trecute, că intenționează să preia controlul asupra regiunii Donbas „prin orice mijloace”, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că Rusia adoptă o strategie de escaladare și nu caută pacea. „Trebuie să menținem presiunea pentru a o determina să avanseze spre o soluție pașnică”, a spus el. „De ceea ce se întâmplă în Ucraina depinde securitatea întregii Europe.”
În paralel cu eforturile diplomatice, Rusia a lansat în weekend unul dintre cele mai ample atacuri cu drone și rachete din ultimele luni, soldat cu cel puțin șapte morți, potrivit autorităților locale. În ultima săptămână, Rusia a lansat peste 1.600 de drone de atac, circa 1.200 de bombe aeriene ghidate și aproape 70 de rachete asupra teritoriului ucrainean, a spus Zelenski. Guvernul de la Kiev a raportat întreruperi de energie în mai multe regiuni, iar la nivel național au fost introduse programe de raționalizare a electricității.
Armata ucraineană a anunțat sâmbătă că a lovit rafinăria Riazan din Rusia, una dintre cele mai mari din țară, într-un atac nocturn. Moscova nu a comentat imediat. Între timp, autoritățile din Irlanda și Franța anchetează două incidente recente în care drone neidentificate au fost observate în proximitatea coastelor, în contextul unui șir de apariții similare înregistrate în mai multe state europene din septembrie încoace. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris aceste incidente drept „război hibrid”.
Săptămâna trecută, mai multe drone au fost observate în largul coastelor Dublinului în timp ce avionul lui Zelenski se pregătea să aterizeze, iar joi noapte alte drone au zburat în apropierea unei baze navale franceze de pe coasta Atlanticului, unde sunt staționate submarine cu rachete balistice nucleare. Unele aparate au perturbat traficul aerian civil, altele s-au apropiat de baze militare. Oficialii europeni suspectează implicarea Rusiei în cel puțin o parte dintre incidente, însă nicio dronă nu a fost recuperată sau doborâtă.
Putin a respins anterior acuzațiile, calificându-le drept nefondate.