Reprezentativitate electorală scăzută
Victoria lui Ciprian Ciucu la alegerile pentru funcția de primar general al Capitalei, cu votul a doar 11,7% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale, a readus în discuție problema reprezentativității, dar și cea a scrutinului într-un singur tur. Prezența scăzută la urne nu reprezintă o surpriză statistică, ci confirmarea unei tendințe descendente, crede Gelu Duminică, sociolog la Universitatea din București. Potrivit datelor prezentate de Duminică, în 2025, prezența la vot a fost de 32,71%, o scădere semnificativă față de anii anteriori, precum 2004, când prezența depășea 41%. Comparativ, anii 2012 și 2024 au fost excepții, iar tendința de absenteism pare să devină o normă.
În 2005, după alegerea lui Traian Băsescu, alegerile pentru Primăria Capitalei au înregistrat un record de absenteism, cu o prezență de doar 24,8%. Atunci, Adriean Videanu a câștigat din primul tur cu 53% din voturi, ceea ce reprezenta doar 13% din totalul alegătorilor cu drept de vot. Această situație ridică întrebări nu doar despre legitimitatea alegerilor, ci și despre eficiența sistemului electoral actual.
În timp ce România se bazează pe voluntariatul civic pentru a stimula participarea la vot, alte state, cum ar fi Belgia sau Australia, impun votul obligatoriu, ceea ce duce la rate de participare de peste 90%. „Acolo, participarea la vot reprezintă o datorie legală, iar absenteismul se sancționează cu amendă,” a explicat Gelu Duminică. Acest model poate oferi soluții pentru a combate apatia electorală din România.
Problema fundamentală, subliniază profesorul Cristian Preda, ține de mecanismul electoral existent. „Legitimitatea există pentru că nu e un prag pentru a valida alegerile. Reprezentativitatea e cea pe care o dă interesul publicului,” a declarat Preda pentru „Adevărul”. De asemenea, el identifică sursa crizei de reprezentativitate în renunțarea la alegerile în două tururi, o decizie politică din 2008 care a afectat profund calitatea dezbaterii publice.
„Renunțarea la turul al doilea a fost o greșeală uriașă. Aceasta obligă la mai mult dialog și la un compromis care nu este dorit de cetățeni,” a adăugat Preda. În urma acestei modificări, s-a observat o fragmentare a peisajului politic, în locul unui sistem bipartid stabil, existând o diversitate mai mare de partide care creează confuzie.
Ciprian Ciucu, deși a câștigat alegerile, a recunoscut că este esențial să existe primari cu legitimitate. „Voi milita pentru două tururi, inclusiv în cadrul Coaliției și în cadrul PNL. Vreau primari cu autoritate,” a declarat Ciucu. Această poziție sugerează o conștientizare a problemelor legate de reprezentativitate și o dorință de a îmbunătăți sistemul electoral.
Pe de altă parte, profesorul Cristian Preda subliniază că, deși procedura democratică a fost respectată, majoritatea bucureștenilor nu l-au votat pe Ciucu, ceea ce generează tensiuni sociale. „E o mare frustrare în societate, pentru că dacă nu ai majoritate, nimeni nu a câștigat cu o majoritate la Primăria generală din 2008 încoace,” a menționat Preda.
În concluzie, Ciprian Ciucu își începe mandatul sub spectrul unei realități electorale complexe. Deși victoria sa este validă din punct de vedere legal, sistemul electoral actual lasă în urmă o populație care nu se simte reprezentată. „Rezultatul de ieri este meritoriu pentru domnul Ciucu, dar el nu are o majoritate. Acesta este un semnal clar despre nemulțumirile cetățenilor,” a adăugat Cristian Preda.
Această situație necesită o reevaluare a sistemului electoral pentru a răspunde mai bine nevoilor cetățenilor și a restabili încrederea în procesul democratic.