Numărul cererilor de buletin
În București, 1,8 milioane de oameni cu drept de vot sunt înregistrati, însă numărul locuitorilor care trăiesc și muncesc aici, dar nu au buletin de București, rămâne semnificativ. Conform declarațiilor lui Cătălin Giulescu, șeful Direcției Generale de Evidența Persoanelor, numărul cererilor pentru buletin de București a fost constant, cu aproximativ 750 de cereri pe zi în ultimele luni. "Numărul cererilor nu a crescut semnificativ comparativ cu anii anteriori", a afirmat Giulescu, subliniind că, în general, volumul cererilor pe acte de identitate nu a înregistrat o tendință ascendentă în această perioadă.
Potrivit datelor furnizate de Direcția Generală de Evidența Persoanelor, în luna august 2025, media cererilor preluate la nivel național a fost de 13.000 pe zi, scăzând apoi la 8.000 în septembrie, iar în decembrie cifra a ajuns la aproximativ 7.000. "Aceste fluctuații sunt normale, mai ales în timpul verii, când mulți români din diaspora revin în țară pentru a-și rezolva problemele documentelor", a explicat Giulescu.
În București, circa 8-10% din cererile naționale sunt procesate, dar numărul nu depășește 900 de cereri pe zi. „În ultima vreme, Bucureștiul a avut o medie de 750 de cereri pe zi, ceea ce este sub așteptări", a adăugat el. Această situație poate fi influențată de faptul că mulți cetățeni nu își îndeplinesc formalitățile necesare pentru a-și face rezidență oficială înainte de alegeri.
În ciuda așteptărilor, mobilizarea cetățenilor pentru a obține buletinul de București nu a fost suficientă, având în vedere că mulți dintre cei care locuiesc și muncesc în Capitală nu sunt înregistrați oficial. Aceasta poate afecta participarea lor la vot și, implicit, rezultatele alegerilor.
Unii experți consideră că lipsa de interes pentru obținerea buletinelor de București reflectă o desconectare între cetățeni și procesul electoral. Conform analizei realizate de Institutul Național de Statistică (INS), în ultimii ani, numărul persoanelor care solicită schimbarea domiciliului a scăzut constant, ceea ce sugerează o stagnare a conștientizării importanței acestui pas.
Pe de altă parte, unii specialiști în domeniul sociologiei politice sugerează că este nevoie de campanii de informare mai eficiente pentru a încuraja cetățenii să își facă oficială reședința în București. "Educația civică și informarea corectă sunt esențiale pentru a crește participarea la vot", consideră sociologul Andrei Ionescu, de la Universitatea București.
Această situație nu este exclusivă pentru București, ci reflectă o tendință la nivel național, unde mulți cetățeni nu își actualizează actele de identitate. Conform INS, în 2025, România a înregistrat o scădere a cererilor de acte de identitate cu 15% față de anul anterior, ceea ce denotă o problemă sistemică în ceea ce privește înregistrarea oficială a populației.
Pe lângă aceste aspecte, statistica arată că la nivelul Uniunii Europene, România se află pe ultimele locuri în ceea ce privește numărul de cetățeni care solicită acte de identitate actualizate. Această discrepanță ar putea influența nu doar alegerile locale, ci și percepția generală asupra participării cetățenilor în viața democratică.
În concluzie, deși Bucureștiul se confruntă cu o situație similară cu alte orașe mari din România, este esențial ca autoritățile să ia măsuri pentru a încuraja cetățenii să își facă buletin de Capitală. Acest lucru nu doar că va facilita participarea la vot, dar va și întări legătura dintre cetățeni și procesul democratic.
Campanii eficiente de conștientizare și facilitarea procesului de obținere a actelor de identitate sunt pași necesari pentru a revigora implicarea cetățenilor în viața civic.