Impactul asupra sănătății fizice
Recent, un studiu realizat de experți de la Institutul de Cercetare Biosanitară din Granada (ibs.GRANADA) și Universitatea din Oxford a evidențiat legătura alarmantă dintre diagnosticele de boli mintale grave și creșterea în greutate. Cercetarea, care a analizat datele a peste 113.000 de persoane tratate în sistemul public de sănătate britanic pe o perioadă de cincisprezece ani, subliniază necesitatea de intervenții timpurii pentru a preveni complicații grave, cum ar fi diabetul de tip 2. „Perioada imediat următoare diagnosticului este o perioadă critică. Dacă vrem să reducem decalajul în materie de sănătate fizică, trebuie să ne asigurăm că persoanele cu boli mintale severe au acces la intervenții specifice, bazate pe dovezi”, a declarat Carmen Piernas, cercetătoare la ibs.GRANADA și profesor la Universitatea din Granada (UGR).
Studiul, condus de Piernas, reprezintă cea mai amplă analiză efectuată până în prezent pe această temă. Comparația dintre persoanele cu boli mintale severe, precum schizofrenia și tulburarea bipolară, și cele fără aceste afecțiuni a relevat că cei din prima categorie au avut o tendință de îngrășare semnificativ mai mare, mai ales în primii cinci ani de la diagnosticare. Această tendință nu s-a limitat doar la cei care utilizau antipsihotice, ci a fost observată și la persoanele care nu au luat aceste medicamente.
Cercetătorii au identificat și alți factori care contribuie la această creștere în greutate, inclusiv determinanții sociali și dificultățile în menținerea unui stil de viață sănătos. „Aceste descoperiri sugerează că este esențial să abordăm nu doar tratamentul bolii mintale, ci și să integrați strategii de prevenire a obezității și a problemelor de sănătate asociate”, a adăugat Piernas.
O altă constatare îngrijorătoare a fost deconectarea dintre riscurile identificate și intervențiile disponibile. Deși persoanele cu boli mintale severe primesc unele sfaturi privind pierderea în greutate în asistența medicală primară, accesarea programelor specializate de control al greutății este încă limitată. Această lacună poate contribui la deteriorarea continuă a sănătății fizice în rândul acestui grup vulnerabil.
În ciuda acestor provocări, studiul oferă o bază solidă pentru dezvoltarea unor strategii mai eficiente de prevenție și asistență medicală. Este esențial ca autoritățile să colaboreze cu specialiștii în sănătate mintală pentru a dezvolta programe integrate care să abordeze atât sănătatea mintală, cât și cea fizică. Acest lucru este cu atât mai important având în vedere că speranța de viață a persoanelor cu boli mintale severe este, în medie, cu 15 ani mai mică decât cea a populației generale, parțial din cauza complicațiilor cardiovasculare.
În concluzie, studiul subliniază necesitatea unor intervenții mai eficiente și coordonate pentru persoanele cu boli mintale severe. Implementarea unor strategii care să vizeze prevenirea creșterii în greutate ar putea avea un impact semnificativ asupra sănătății fizice a acestora și ar putea contribui la îmbunătățirea calității vieții lor.
Următorii pași ar trebui să includă evaluarea și adaptarea programelor existente pentru a răspunde nevoilor specifice ale acestui grup de populație, asigurându-se astfel accesul la tratamente adecvate și eficiente.