Pericole și necesități urgente
Recenta criză a apei din județul Prahova, evidentă la barajul Paltinu, a scos în evidență problemele serioase cu care se confruntă infrastructura hidrotehnică din România. Potrivit profesorului Silviu Gurlui de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, este esențial ca România să implementeze reguli clare și obligatorii pentru golirea controlată a barajelor, astfel încât să se prevină eventualele dezastre. "Investiţiile în România lipsesc de zeci de ani. Sunt operaţii necesare de mentenanţă, de modernizare, de investiţii reale. Din ceea ce se observă, s-a făcut doar atât cât să nu se observe nimic! Iar în aceste zile culegem roadele", a declarat Gurlui.
Barajul Paltinu, o structură de 108 metri, construită pe valea râului Doftana și dată în folosință în 1971, a devenit un exemplu al deteriorării infrastructurii vechi din România. Peste 107.000 de oameni sunt afectați de lipsa apei, iar premierul Ilie Bolojan a declarat că se lucrează la soluții pentru a remedia situația. Conform lui Gurlui, barajele vechi, în special cele din beton în arc, necesită o monitorizare riguroasă, având în vedere că orice golire necontrolată poate afecta semnificativ stabilitatea acestora.
Un raport întocmit de autorități în 2023 a evidențiat starea precară a barajelor din România. Din cele 2.013 baraje existente, doar 983 aveau autorizație de funcționare în condiții de siguranță, iar 809 nu au fost autorizate vreodată. "Barajele care nu beneficiază de lucrări de întreținere pot reprezenta un pericol imens, cu riscuri de accidente care afectează populația", se arată în raport.
În plus, Curtea de Conturi a semnalat o criză de personal în domeniul hidrotehnic, care a dus la o verificare insuficientă a stării de siguranță a acestor structuri. "Lipsa acută de specialiști în domeniul hidrotehnic conduce la imposibilitatea aplicării măsurilor de siguranță", se menționează în raport. Această insuficiență de personal afectează nu doar verificarea barajelor, ci și gestionarea situațiilor de urgență.
De asemenea, problemele de comunicare între autoritățile locale și cele centrale sunt de asemenea evidențiate. "Colaborarea defectuoasă poate genera disfuncționalități în gestionarea situațiilor de urgență", afirmă raportul. Aceste deficiențe pot avea consecințe grave în cazul în care se produc inundații sau alte fenomene hidrometeorologice extreme.
Este esențial ca autoritățile să ia măsuri imediate pentru a evalua starea de siguranță a barajelor, să asigure mentenanța acestora și să implementeze un program național de monitorizare. În acest context, profesorul Gurlui sugerează că ar trebui să existe un program național de mentenanță care să includă evaluarea periodică a structurii și a riscurilor asociate.
În concluzie, situația de la Paltinu nu doar că subliniază problemele existente în sistemul hidrotehnic din România, dar evidențiază și necesitatea urgentă de reforme și investiții.
Este imperativ ca autoritățile să acționeze pentru a preveni o posibilă catastrofă și pentru a asigura siguranța populației și a mediului înconjurător.