Reacția luptătorilor români
Ambasada Rusiei la București a transmis în limba română un fragment dintr-o declarație a purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, în care aceasta amenință luptătorii din grupul Getica. Acest grup este compus din cetățeni ai României și Republicii Moldova, care luptă alături de armata ucraineană împotriva agresiunii Rusiei. "Autoritățile noastre de aplicare a legii urmăresc crimele de război comise de Forțele Armate ale Ucrainei și mercenarii străini în zona operațiunii militare speciale. Nu există nicio îndoială că persoanele implicate în aceste crime vor fi, mai devreme sau mai târziu, trase la răspundere pentru faptele comise", a declarat Zaharova în cadrul unui briefing de presă susținut la Sankt Petersburg, pe 4 decembrie 2025. Această declarație a fost ulterior repostată de Ambasada Rusiei în București pe 5 decembrie.
Zaharova a acuzat grupul Getica că a publicat un videoclip în care dronele ucrainene atacă militari ruși, afirmând că grupul a acționat într-un mod cinic. "Pe 30 noiembrie, așa-numitul grup de luptă 'Getica' a postat pe rețelele sociale imagini video cu lovituri ale dronelor asupra militarilor ruși. Nu este exclus ca autorii unor secvențe să fie chiar românii", a afirmat Zaharova. Aceasta a făcut referire la emblema Brigăzii 414, care este implicată în operațiuni de atac cu drone.
Reacția grupului Getica a fost rapidă, respingând acuzațiile formulate de oficialul rus. "Am publicat un clip cu lovituri FPV perfect legitime, aplicate combatanților ruși de către Forțele Armate ale Ucrainei – totul în conformitate cu Convențiile de la Geneva", au declarat membrii grupului printr-o postare pe Facebook. În aceeași postare, grupul a subliniat că eliminarea ocupanților ruși nu constituie o crimă de război, evidențiind că acțiunile lor sunt legitime în contextul apărării unui stat suveran.
Pe rețelele sociale, grupul Getica a abordat și reacțiile negative ale unor români care s-au distanțat de acțiunile lor, afirmând că aceasta reflectă o lipsă de solidaritate și o influență a propagandei ruse. "România colcăie de agenți în slujba Rusiei", au subliniat voluntarii, criticând tăcerea autorităților române în fața amenințărilor venite din partea Moscovei.
În plus, grupul a ridicat întrebări privind menținerea Ambasadei Rusiei în România, sugerând că autoritățile preferă relații diplomatice cu Moscova, în ciuda amenințărilor. "Dacă rușii ajung aproape de noi sau pierdem o confruntare directă, putem oricând să o dăm la pace", au continuat aceștia, referindu-se la istoria relațiilor româno-ruse.
Aceste evoluții vin în contextul unei mobilizări internaționale mai largi, unde grupuri de voluntari din diferite țări, inclusiv România, se alătură Ucrainei în apărarea împotriva invaziei ruse. Această situație a stârnit diverse reacții în societatea românească, cu unii susținând acțiunile grupului Getica, în timp ce alții se opun participării românilor în conflict.
Între timp, situația din Ucraina continuă să se deterioreze, cu o intensificare a atacurilor rusești asupra infrastructurii civile și a populației. Voluntarii din grupul Getica au declarat că Rusia comite zilnic crime de război, subliniind că acțiunile lor sunt parte a unui război mai amplu pentru suveranitatea Ucrainei. În acest context, reacțiile Moscovei și amenințările adresate grupului Getica par a fi parte dintr-o campanie de intimidare împotriva celor care sprijină Ucraina.
În concluzie, tensiunile dintre Rusia și grupul Getica reflectă nu doar conflictul militar actual, ci și o luptă pentru narațiuni și legitimitate în fața comunității internaționale.
Voluntarii români continuă să își susțină poziția, în ciuda presiunilor externe și a criticilor interne, subliniind că acțiunile lor sunt justificate de contextul geopolitic actual și de valorile democratice pe care le apără.