Provocări în detectarea drogurilor
Medicul Gabriel Gorun, legist la Institutul Național de Medicină Legală (INML) „Mina Minovici”, a afirmat, la Medika TV, că tehnologia, nu doar în România, ci la nivel mondial, nu ține pasul cu substanțele etnobotanice nou apărute. Astfel, doar pentru circa 200 de substanțe dintre cele 1.300 cunoscute există studii toxocologice, iar numai 50 pot fi identificate de aparatura de testare din laboratoare. „În momentul de față, din cele cam 1.300 de substanțe care sunt recunoscute ca circulând pe piața etnobotanicelor, din punctul de vedere al studiilor există cam 200 identificate, iar aparatele moderne pot pune în evidență cu foarte mare dificultate până în 50 dintre acestea. Așadar, din punctul de vedere al luptei antidrog, în posibilitatea de a-i evidenția aceste substanțe, lupta este asimetrică, suntem cu mult în spatele celor care produc aceste substanțe”, a declarat, vineri seară, medicul legist Gabriel Gorun, citat de News.ro.
Specialistul a explicat că există chimiști care, prin modificarea unei singure molecule dintr-o substanță cu efect stupefiant, pot face ca acea aparatură folosită în cabinetele de medicină legală să întâmpine dificultăți în a stabili efectele, concentrațiile și dozele potențial letale ale unei astfel de substanțe. „Aceste substanțe noi psihoactive sunt create de chimiști, de designer-chimiști, fiecare dintre ei tentând a mai modifica o moleculă care s-a dovedit să fie cu efecte psihoactive, astfel încât apariția unei substanțe este dificil de a fi monitorizată așa cum este normal toxicologic pe toate etapele ei, care sunt dozele, care sunt efectele, care sunt dozele cu potențial letal, care sunt concentrațiile de efect, ca să spun așa, și toate acestea implică studii și, în primul rând, ai nevoie să identifici substanța pe care nu o cunoști. Până la crearea ei de către un designer, nimeni nu a știut că există acea substanță”, a explicat medicul.
El a admis că apariția substanțelor etnobotanice, care sunt ieftine și dificil de detectat, începe să schimbe paradigma privind vârsta consumatorilor de droguri, tot mai mulți tineri fiind atrași de aceste substanțe. „Foarte ieftine, foarte ușor de procurat, extrem de greu de detectat, ceea ce încurajează pe consumatori să apeleze la ele, neputând fi probat consumul cu foarte mare ușurință, are loc un viraj de consum de la substanțele tradiționale sau medicamentoase către aceste substanțe psihoactive noi. Și acest lucru este, remarcând din statistici, un apanaj al vârstelor tinere”, a explicat medicul Gabriel Gorun.
El a catalogat drept „extrem de cenușie” aria de cunoaștere atât a incidenței reale a consumului, cât și a efectelor pe care le produc noile substanțe psihoactive, mai ales având în vedere impredictibilitatea privind compoziția unei doze.
„Substanțele vin într-un trafic de droguri cu conținut necunoscut nici măcar de către traficanți, sunt vândute pe piață amestecate și astfel încât fiecare doză este, de fapt, o potențială bombă, fără a avea nici cea mai mică posibilitate de predicție nici a efectelor, nici a concentrațiilor, nici a cantităților consumate”, a subliniat Gabriel Gorun.