Prezența Moscovei crește în Marea Baltică
Marina suedeză se confruntă cu o intensificare a activităților submarine rusești în Marea Baltică, întâlnind nave de acest tip „aproape săptămânal”, a declarat căpitanul Marko Petkovic, șeful operațiunilor marine suedeze, în cadrul unei conferințe de presă din data de 5 decembrie 2025. Potrivit acestuia, Rusia „își consolidează continuu” prezența în regiune, iar observarea navelor rusești a devenit o parte obișnuită a activităților marinei suedeze, care trebuie să se adapteze la aceste provocări. „Numărul observațiilor a crescut semnificativ în ultimii ani”, a spus Petkovic, subliniind necesitatea unei pregătiri sporite pentru a face față amenințărilor emergente.
Regiunea Mării Baltice se confruntă cu o serie tot mai mare de riscuri, inclusiv atacuri hibride suspectate din partea dronelor și sabotaje asupra infrastructurii subacvatice. De asemenea, un număr crescut de petroliere vechi, care aparțin flotei fantomă, transportă țiței din Rusia, ceea ce stârnește îngrijorări în rândul autorităților suedeze. Recent, ministrul britanic al Apărării a avertizat cu privire la o „nouă eră de amenințări”, după ce o navă spion rusă a pătruns în apele teritoriale britanice, subliniind astfel un climat de insecuritate regională.
În acest context, Suedia a desfășurat un exercițiu NATO semnificativ, intitulat Playbook Merlin 25, la care au participat nouă țări, inclusiv Germania, Franța și Statele Unite. Exercițiul a avut ca scop îmbunătățirea abilităților de vânătoare a submarinelor în condițiile unice ale Mării Baltice. Căpitanul Petkovic a menționat că peisajul submarin deluros al regiunii complică detectarea submarinelor, care pot beneficia de ascunzători naturale.
Potrivit lui Petkovic, Rusia își sporește capacitățile navale, producând un submarin din clasa Kilo pe an în Sankt Petersburg și în enclava Kaliningrad, care se află între Polonia și Lituania. „Acest program deliberat și constant de modernizare a flotei rusești ar putea duce la o consolidare a capacităților în acest sector, în cazul unui armistițiu sau unei încetări a focului în conflictul din Ucraina”, a adăugat el. Această evaluare sugerează că marina suedeză trebuie să se dezvolte continuu pentru a răspunde provocărilor actuale și viitoare.
De asemenea, Petkovic a menționat că flota ascunsă a Rusiei, formată din petroliere sub pavilion civil, reprezintă o altă sursă de îngrijorare, având potențialul de a fi folosită pentru lansarea dronelor. „Flota fantomă nu constituie o amenințare militară directă, dar ar putea afecta securitatea națională a țărilor noastre”, a explicat acesta. Provocările generate de condițiile subacvatice, cum ar fi vizibilitatea redusă și variabilitatea salinității și temperaturii, fac infrastructura subacvatică vulnerabilă, în special în țările baltice și în Suedia.
În ciuda acestor amenințări, Petkovic a subliniat că vigilența sporită a NATO a avut un impact pozitiv. De la debutul operațiunii Baltic Sentry în ianuarie 2025, nu s-au înregistrat incidente legate de cabluri în această zonă, ceea ce sugerează o eficiență sporită a cooperării internaționale. „Aceasta demonstrează că alianța funcționează, că există coeziune și că ne unim forțele împotriva unei amenințări specifice. Indiferent dacă incidentele au fost cauzate de stat sau de neglijență, ele au sensibilizat flota comercială cu privire la necesitatea de a naviga prudent în apele noastre regionale”, a concluzionat Petkovic.
În concluzie, prezența sporită a submarinelor rusești în Marea Baltică subliniază necesitatea unei colaborări strânse între țările din regiune și alinierea strategiilor de apărare. Marina suedeză, alături de NATO și de alți parteneri internaționali, trebuie să rămână vigilentă și adaptabilă în fața provocărilor emergente, astfel încât să asigure securitatea maritimă în zona baltică.
Următoarele luni ar putea aduce modificări semnificative în acest peisaj, în funcție de evoluțiile din conflictul din Ucraina și de răspunsul Rusiei.