Statul pregătește achiziția pachetului Fondului Proprietatea la Aeroporturi București

Statul român face un pas decisiv spre preluarea integrală a Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), după ce Consiliul de Administrație al societății a convocat Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor (AGEA) pentru data de 8 ianuarie 2026, având pe ordinea de zi aprobarea achiziției pachetului de acțiuni deținut de Fondul Proprietatea / Franklin Templeton. Potrivit convocatorului publicat de CNAB, acționarii sunt chemați să aprobe „propuneri privind oferta de achiziție a pachetului de acțiuni deținut de Fondul Proprietatea la Compania Națională Aeroporturi București SA”, conform Notei interne nr. DF/1249/17.11.2025. Aceasta reprezintă baza procedurală prin care Ministerul Transporturilor — acționar majoritar — poate avansa către finalizarea tranzacției. Decizia vine la scurt timp după ce Fondul Proprietatea a acuzat Ministerul Transporturilor că îngreunează listarea „Aeroporturi București” pe bursă. Achiziția pachetului FP ar avea ca efect readucerea companiei sub control 100% public, în contextul în care statul a anunțat în mai multe rânduri că vizează „consolidarea participațiilor strategice” în infrastructura de transport. Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti SA, care operează pe Otopeni şi Băneasa, a avut, în 2024, un profit de peste 600 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 1,8 miliarde de lei. Pentru 2025 este estimat un profit de peste 500 milioane de lei. Acţionar majoritar (80%) este statul român, prin Ministerul Transporturilor. Fondul Proprietatea deţine 20% din acţiuni. Compania a înregistrat, în 2024, pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa Aurel Vlaicu, un trafic aerian de 16 milioane de pasageri şi 134.700 aterizări şi decolări.

Fondul Proprietatea deține 20% din acțiunile Aeroporturi București, care are în proprietate aeroporturile din Otopeni și Băneasa, din apropierea Capitalei. Pachetul de acțiuni este 52% din valoarea activelor nete ale FP, conform site-ului său. Anterior, acesta a deținut acțiuni și la marile companii din energie ale statului, dar le-a vândut pe bursă. Restul de 80% din titluri companiei sunt deținute de stat, prin Ministerul Transporturilor. Convocatorul adunării generale a acționarilor are data de 3 decembrie, însă a fost publicat abia în data de 5 decembrie, astfel că pe internet există acuzații că între timp s-au cumpărat acțiuni FP în baza unor informații interne. Acuzațiile de insider trading trebuie investigate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Aeroportul Otopeni este cel mai mare al țării, având în 2024 un trafic de 15,9 milioane de pasageri, cu un milion mai mult ca în 2023, conform Ziarului Financiar. Compania a fost deseori implicată în scandaluri, de la închirierea spațiilor comerciale, condițiile insalubre din toalete și prețurile mari pentru apa vândută în aeroport și până la acuzații în privința numirilor politice la conducerea sa. Zilele trecute, Fondul Proprietatea acuza că statul a aprobat indemnizații disproporționate pentru șefimea companiei. Acționarii CNAB au votat la acel moment o indemnizație brută de 46.560 de lei brut pe lună pentru fiecare membru în Consiliului de administrație, adică un venit net de 27.200 de lei lunar, conform Economedia. Majorarea vine în contextul în care premierul Ilie Bolojan a anunțat o reformă a companiilor de stat, inclusiv reducerea numărului de membri în consilii și a retribuțiilor. Reforma ar trebui să se facă în contextul în care Guvernul a majorat TVA și alte taxe pentru a compensa gaura de la buget.

Statul român se pregătește să preia pachetul de acțiuni deținut de Fondul Proprietatea la Aeroportul Internațional București, a declarat Ilie Bolojan. Totuși, acesta a precizat că solicitarea nu a fost încă inclusă pe lista propusă de Ministerul Transporturilor și, prin urmare, nu va fi analizată în prima etapă. În contextul salarizării membrilor Consiliilor de Administrație ale companiilor de stat, Bolojan a subliniat că guvernul are competențe limitate de intervenție. „Am presat fiecare autoritate tutelară să aducă nivelul de salarizare la un nivel decent și să stabilească indicatori de performanță, astfel încât cei care beneficiază de indemnizații de pe urma statului să livreze servicii concrete”, a afirmat Bolojan. El a atras atenția că eficiența depinde și de modul în care sunt încheiate contractele cu managerii și de indicatorii de performanță stabiliți anterior.

„Dacă indicatorii au fost prost stabiliți, unii primind doar drepturi și alții doar obligații, este greu să corectezi lucrurile ulterior, mai ales dacă managerii acționează rău intenționat”, a declarat acesta.