Analiza Indicele Păcii Globale
Într-un nou studiu realizat de Institutul pentru Economie și Pace (IEP) pe 2025, România ocupă locul 38 din 163 de țări — în scădere cu două poziţii faţă de anul precedent, în topul celor mai pașnice țări. În 2022 și 2023 România figura pe locul 35. Potrivit raportului, scăderea cu două locuri sugerează o ușoară deteriorare a indicatorilor percepuți ca relevanți pentru pace și siguranță. „Declinul stabilității globale este îngrijorător, iar România nu este imună la aceste tendințe”, a declarat Mihai Aurelian, expert în securitate internațională la Universitatea din București.
În 2008, România se situa pe locul 20 în clasamentul celor mai pașnice țări, oscilând între locurile 22 și 30 în următorii ani. Cel mai bun rezultat l-a obținut în 2020, când s-a clasat pe locul 17. Însă, începând cu 2021, țara a înregistrat o degradare treptată a poziției, coborând constant până la locul 38 în 2025. În contrast, Islanda, Irlanda, Noua Zeelandă, Austria și Elveția sunt primele 5 cele mai pașnice țări din lume în 2025.
Bulgaria se află pe locul 29, Ungaria pe locul 17, Republica Moldova pe locul 66, iar Serbia pe locul 64. Aceste date subliniază o competiție regională în ceea ce privește stabilitatea și pacea, arătând că România, deși se menține în zona țărilor cu un nivel ridicat de siguranță, se confruntă cu provocări interne și externe.
Produs de IEP, Indicele Păcii Globale (Global Peace Index - GPI) este principalul instrument de măsurare la nivel mondial a stării de pace globale. Acesta acoperă 99,7% din populația lumii și este calculat folosind 23 de indicatori calitativi și cantitativi din surse de înaltă reputație, măsurând starea de pace pe trei domenii: siguranță și securitate, conflicte interne și militarizare.
Studiul de anul acesta dezvăluie un declin continuu al stării de pace la nivel global, având mulți indicatori cheie care preced conflictele majore aflați la cel mai înalt nivel înregistrat de la cel de-al Doilea Război Mondial. Creșterea numărului de decese cauzate de conflicte, accelerarea tensiunilor geopolitice și afirmarea puterilor mijlocii determină „Marea Fragmentare”, reconfigurând ordinea globală.
Când această situație este combinată cu rivalitatea marilor puteri, cu tehnologiile de război asimetric și cu datoriile în creștere în economiile fragile, perspectiva unor noi conflicte este mare. În prezent, există 59 de conflicte active la nivel de stat – cel mai mare număr de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, cu 152.000 de decese legate de conflicte înregistrate în 2024. Dintre acestea, 17 țări au înregistrat peste 1.000 de decese din cauza conflictelor interne în 2024, cel mai mare număr din 1999.
În comparație cu România, Bulgaria rămâne cea mai pașnică țară din regiune, ceea ce ridică întrebări cu privire la politicile interne ale României și la modul în care acestea influențează percepția de siguranță a cetățenilor. Potrivit expertului în politică externă, Radu Vasile, „România trebuie să îmbunătățească politicile de prevenire a conflictelor interne și să investească în educația cetățenilor pentru a spori coeziunea socială.”
România rămâne într-o zonă sigură, dar coborârea în clasament reflectă presiunea geopolitică din regiune și necesitatea unor politici interne care să îmbunătățească reziliența socială și percepția de siguranță. În concluzie, pentru a inversa această tendință, autoritățile române trebuie să ia măsuri proactive, având în vedere că stabilitatea socială și politica externă sunt interconectate.
Următorii pași ar trebui să includă o evaluare a politicilor de securitate și o colaborare mai strânsă cu organisme internaționale pentru a răspunde provocărilor emergente.