Moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

O moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a fost depusă vineri, 5 decembrie 2025. Inițiatorul, senatorul Ninel Peia, a acuzat Guvernul de abuzuri și incapacitate de gestionare a resurselor statului. Deși susținută de 118 parlamentari, majoritatea guvernamentală, condusă de PSD, a declarat că nu va vota moțiunea, consolidând astfel stabilitatea actualei coaliții.

EN

Brief

A censure motion against the Bolojan Government was submitted on December 5, 2025. Senator Ninel Peia accused the government of abuses and mismanagement of state resources. Despite support from 118 parliamentarians, the governing majority, led by PSD, announced it would not vote for the motion, thus reinforcing the stability of the current coalition.

Moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan
Sursa foto: mediafax.ro

Controverse și reacții oficiale

O moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost depusă vineri, 5 decembrie 2025, în Parlament, inițiată de senatorul Ninel Peia, membru al grupului parlamentar „Pace – Întâi România”. Conform declarațiilor lui Peia, moțiunea este susținută de parlamentari din partea AUR și de mai mulți deputați neafiliați, inclusiv fostul premier Victor Ponta. „România nu este de vânzare”, a declarat Peia, subliniind că documentul va fi înregistrat oficial la Birourile permanente reunite ale Parlamentului la ora 12:00.

Motivul central al moțiunii este angajarea răspunderii Guvernului pe legea pensiilor magistraților, acuzată de inițiatori ca fiind un abuz. Semnatarii moțiunii susțin că Guvernul Bolojan și-a demonstrat incapacitatea de a gestiona domenii esențiale precum sănătatea, educația și justiția. În documentul depus, se menționează o „acaparare a statului” de către USR, care ar exercita influență asupra unor instituții strategice, inclusiv Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Apărării.

Conform inițiatorilor, moțiunea reflectă vocea parlamentarilor independenți și a cetățenilor care contestă influența pe care USR o are în aparatul de stat. Deși moțiunea a fost susținută de 118 parlamentari, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că partidul său nu va vota moțiunea, accentuând stabilitatea coaliției actuale. „Nu anticipez că parlamentarii PSD vor vota în favoarea moțiunii”, a afirmat Grindeanu.

Aceleași poziții au fost exprimate și de liderii UDMR, care au exclus posibilitatea unei rupturi în alianța de guvernare. În acest context, sprijinul numeric pentru demiterea Guvernului pare insuficient, iar surse politice sugerează că moțiunea este percepută ca o manevră simbolică, mai degrabă decât o amenințare reală la adresa executivului.

După înregistrarea oficială, moțiunea va intra în procedura parlamentară, ceea ce implică stabilirea unui calendar pentru dezbaterea în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Se preconizează că moțiunea ar putea fi prezentată luni în Parlament, cu o dezbatere și un vot programat pentru marți.

Într-o declarație adresată președintelui PSD, Ninel Peia a menționat că moțiunea a fost un cadou pentru Sorin Grindeanu, cu ocazia zilei sale de naștere. „Îi fac cadou o moțiune de cenzură să scăpăm de progresiști de la guvernare”, a spus senatorul. Premierul Ilie Bolojan a reacționat, afirmând că procedura parlamentară va urma cursul stabilit, fără a se lăsa influențat de presiunea din partea opoziției. De asemenea, Grindeanu a reiterat că PSD rămâne în coaliție, subliniind că deciziile anterioare luate de partid sunt încă în vigoare și nu există motive pentru a schimba alianța.

În concluzie, moțiunea de cenzură depusă împotriva Guvernului Bolojan ridică întrebări importante despre stabilitatea coaliției guvernamentale și despre percepția publicului față de guvernare. Rămâne de văzut cum se va derula procedura parlamentară și ce efecte va avea asupra viitorului politic al României.

Este evident că tensiunile dintre partidele din opoziție și cele aflate la guvernare continuă să definească peisajul politic românesc, iar rezultatul votului ar putea influența direcția guvernării în perioada următoare.