Criza apei din Prahova
Dezastrul paltinu: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Pe 17 iunie 2025, la barajul Paltinu, au avut loc manevre de deschidere pentru evacuarea unor volume de apă, iar Administrația Bazinală Buzău-Ialomița a descoperit o problemă serioasă. Conform unui raport oficial, specialiștii au constatat că una dintre golirile de fund este obstruată, iar acest lucru a fost confirmat de o inspecție subacvatică. "Problema este gravă, iar intervențiile sunt necesare pentru siguranța barajului", a declarat un expert al ANAR. Această situație a fost semnalată urgent Comisiei UCC din cadrul Administrației Naționale "Apele Române".
Pe 24 iunie 2025, ANAR a convocat o comisie tehnică care a subliniat necesitatea unor lucrări de reparație la golirea de fund și la echipamentele barajului. Asta a fost urmată de o întrunire a Comisiei de siguranță a barajelor la Ministerul Mediului pe 25 iulie, care a confirmat că intervențiile sunt vitale. Documentele au fost transmise autorităților locale cu recomandări tehnice specifice.
Între timp, pe 18 septembrie, scafandrii au raportat o înfundare totală cu sedimente la Paltinu. Pe 22 octombrie, o comisie de la Apele Române a fost la fața locului, dar reprezentanții societății ESZ Prahova, care se ocupă cu exploatarea sistemului, au refuzat să semneze procesele verbale. Cu toate acestea, decizia de continuare a golirii lacului a fost luată, iar pe 29 octombrie, Apele Române au anunțat scăderea nivelului apei.
În paralel, la nivel județean, Comitetul pentru Situații de Urgență a avut mai multe ședințe pe tema Paltinu, dar ESZ a declarat că nu a fost invitat și că hotărârile nu au ajuns la ei. Pe 6 noiembrie, Prefectura Prahova a emis un comunicat care menționa o „posibilă situație de urgență”. Aceasta a fost o avertizare care a trecut neobservată de majoritatea cetățenilor.
În noaptea de 28-30 noiembrie, ploile abundente au crescut debitele lacului Paltinu, care era deja coborât din cauza lucrărilor. La Stația de Tratare Schiulești și Voila, apa a ajuns să aibă o turbiditate record de 27.000-29.000 NTU. Aceasta este de peste 27.000 de ori mai mare decât limita normală de 1 NTU pentru apa potabilă. Hidroelectrica a fost nevoită să oprească uzinarea din cauza riscurilor pentru instalații, iar peste 100.000 de oameni din Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă potabilă.
În weekendul din 30 noiembrie - 1 decembrie, primarii din localitățile afectate s-au confruntat cu o criză majoră. Apele Române au cerut oficial declararea stării de urgență, în timp ce Ministerul Mediului a fost informat direct de primari. O ședință de urgență a fost convocată cu toate autoritățile implicate, dar soluțiile prezentate de ministra Mediului, Diana Buzoianu, au fost contestate de directorul DSP Prahova, care a avertizat că apa menajeră nu poate fi folosită din cauza turbidității.
Pe 2 decembrie, școlile din 13 localități au trecut la cursuri online din cauza lipsei apei, iar centrala electrică de la Brazi, care asigură 10% din energia națională, a fost închisă din aceleași motive. În acest context, ESZ a emis un comunicat în care a acuzat autoritățile de lipsă de comunicare și de gestionare defectuoasă a situației.
În concluzie, criza de la Paltinu a evidențiat slăbiciunile sistemului de gestionare a resurselor de apă și a energiei în România. Este esențial ca autoritățile să îmbunătățească comunicarea și să implementeze măsuri preventive pentru a preveni viitoare crize.
Cei afectați așteaptă acum soluții rapide și eficiente pentru a restabili accesul la apă potabilă și pentru a asigura continuitatea livrărilor de energie electrica.