Clarificări necesare în definiții
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis pe 4 decembrie 2025 Parlamentului cererea de reexaminare a legii care modifică Ordonanța de Urgență 31/2002 privind combaterea extremismului. Oficialul a subliniat că statul român trebuie să adopte o lege care să fie suficient de clară în definirea infracțiunilor asociate extremismului. "Am transmis Parlamentului cererea de reexaminare a legii care modifică OUG 31/2002 privind combaterea extremismului. Statul român are datoria de a acționa ferm împotriva urii, xenofobiei și incitării la discriminare. Totuși, această datorie poate fi îndeplinită doar prin legi clare, previzibile și echilibrate. În caz contrar, riscăm efectul opus, amplificarea tensiunilor într-o societate deja polarizată și adâncirea neîncrederii în instituțiile statului", a declarat Nicușor Dan pe pagina sa de Facebook.
Legea care a fost retrimisă în Parlament a generat controverse, în special în ceea ce privește anumite articole care pot fi interpretate abuziv. De exemplu, noua lege prevede pedepse cu închisoarea de la unu la cinci ani pentru distribuirea oricărui material care conține idei xenofobe, fără a distinge între materialele de propagandă extremistă și operele literare sau textele istorice. Această ambiguitate în reglementare ar putea transforma în infractori persoane fără legătură cu extremismul, ceea ce a stârnit îngrijorări în rândul experților în drept și al organizațiilor pentru drepturile omului.
Potrivit unui raport al Institutului Național de Statistică (INS) din 2024, 45% dintre români consideră că legislația actuală referitoare la extremism este insuficientă pentru a proteja societatea de incitarea la ură. În același timp, conform Eurostat, România se află pe locul 3 în Uniunea Europeană în ceea ce privește incidentele de discriminare și xenofobie. Această situație subliniază necesitatea unei reglementări clare și eficiente în domeniu.
În luna iulie 2025, Nicușor Dan a contestat la Curtea Constituțională a României (CCR) legea, argumentând că textul este prea vag și poate fi interpretat abuziv. Cu toate acestea, CCR a respins în unanimitate sesizarea președintelui, afirmând că legea este clară și bine definită. Judecătorii au subliniat că valorile și principiile unor ideologii care au fundamentat crime împotriva umanității nu pot fi protejate prin invocarea dreptului la libertate de exprimare.
Curtea a declarat că legea criticată este în conformitate cu standardele europene, având ca scop protejarea demnității umane și a drepturilor fundamentale. De asemenea, CCR a subliniat că în cazul în care nu se acționează ferm împotriva extremismului, se riscă amplificarea tensiunilor sociale și a neîncrederii în autoritățile statului.
Experții în drept consideră, însă, că este esențial ca legislația să fie clară pentru a evita abuzurile. "Lipsa unei definiții legale precise a termenilor precum 'legionar' sau 'fascist' poate conduce la aplicarea arbitrară a legii, afectând astfel libertatea de exprimare", afirmă Adrian Popescu, profesor de drept la Universitatea din București. De asemenea, el subliniază că definițiile trebuie să fie conforme cu standardele internaționale și cu principiile statului de drept.
Critica președintelui Nicușor Dan privind lipsa clarității conceptelor folosite în lege este susținută de mulți analiști care avertizează asupra riscurilor de interpretare variată a legislației. Lipsa unei delimitări clare între materialele interzise și cele acceptate poate crea confuzie în rândul autorităților judiciare și poate duce la sancționarea unor acte legitime de exprimare.
Nicușor Dan a mai adăugat că, comparativ cu legislațiile altor state membre ale Uniunii Europene, România trebuie să îmbunătățească claritatea definițiilor legale referitoare la extremism. El a subliniat că, în alte țări europene, sfera organizațiilor și a simbolurilor interzise este mult mai bine definită, ceea ce contribuie la aplicarea uniformă a legislației.
În concluzie, retrimiterea legii de combatere a extremismului de către președinte subliniază necesitatea unei reglementări clare și echilibrate, care să protejeze atât demnitatea umană, cât și libertatea de exprimare. România se află într-un moment crucial în care trebuie să găsească un echilibru între fermitate și echilibru în politica sa de combatere a extremismului.
Următorii pași includ dezbateri parlamentare care să clarifice definițiile legale și să asigure o aplicare justă și echitabilă a legii.