Apă potabilă în criză
Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri, 4 decembrie 2025, despre situaţia apei potabile din Prahova şi Dâmboviţa, că el, dacă ar fi în locul ministrului Mediului, Diana Buzoianu, s-ar duce acolo, să încerce să rezolve ce a încurcat. El a arătat că a văzut asigurările primite din partea ei în urmă cu aproximativ o săptămână, cum că „totul e sub control, dar din păcate, pare că nu e sub control”. Grindeanu îl critică și pe premierul Ilie Bolojan pentru că nu le-a cerut miniștrilor responsabili să meargă de urgență la Prahova. „Eu am văzut asigurările primite din partea domniei sale în urmă cu aproximativ o săptămână, cum că totul e sub control. Din păcate, pare că nu e sub control. Eu nu caut vinovaţi şi în rolul meu nu e să se găsească vinovaţi. Fac tot ce pot şi încerc să ţin legătura cu colegii mei, aşa cât pot colegii mei, să ajutăm să se remedieze această situaţie scăpată de sub control. Pentru că despre asta este vorba. Asta se întâmplă la Prahova. Dincolo de aruncarea pisicii dintr-o parte în alta, lucrurile nu au fost urmărite aşa cum trebuie”, a spus liderul PSD Sorin Grindeanu, la Parlament.
El a precizat că a văzut că au existat informări din timp cum că ar putea exista situaţii de urgenţă aşa cum sunt acum, venite din partea prefectului de la Prahova. „Sunt lucruri pe care reformiştii de la Apele Române nu le-au luat în calcul. Asta e o treabă care, în acest moment, poate prea puţin îi interesează pe românii de acolo. Pe românii de acolo îi interesează să rezolve problema. Iar eu, dacă aş fi în locul doamnei ministru, m-aş duce acolo, să încerc să rezolv această problemă să încerc să rezolv ce am încurcat”, a completat Sorn Grindeanu.
Preşedintele PSD a menţionat că marţi i-a cerut ministrului Sănătăţii, Alexandru Rogobete, după plenul festiv, să meargă la Prahova, având informaţii că sunt trei spitale care au rămas fără alimentare cu apă, şi să încerce să găsească soluţii. „Cam toţi cei implicaţi ar trebui să se ducă de urgenţă acolo. Sigur, nu-i rostul meu să dau ordine de acest tip. Treaba asta trebuie să o facă prim-ministrul”, a arătat Grindeanu.
„Nu vreau să înlocuiesc rolul primului ministru în această poveste. Probabil că mi-am şi depăşit un pic competenţele când i-am cerut ministrului Sănătăţii să se ducă acolo, dar am făcut-o ca preşedinte PSD. Dacă alţii n-au făcut-o, am făcut eu”, a mai spus Sorin Grindeanu.
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat o nouă decizie pentru gestionarea situaţiei generate de lipsa apei potabile în 13 localităţi din judeţele Prahova şi Dâmboviţa, urmând a fi scoasă apă potabilă din rezervele de stat. Transportul apei va fi realizat de Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, cu sprijinul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
Criza apei din județul Prahova, care a lăsat peste 100.000 de oameni fără acces la apă potabilă timp de aproape o săptămână, a ajuns în prim-planul agendei guvernamentale. În contextul disputelor politice și al cererilor de demisie venite din opoziție, premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj ferm privind prioritățile Executivului și cercetarea responsabilităților. Întrebat dacă ministrul Mediului ar trebui să demisioneze și ce măsuri va lua Guvernul pentru ca situația să nu se mai repete, Bolojan a evitat să intre într-o logică politică de tip sancțiune imediată și a insistat pe rezolvarea situației de urgență și pe stabilirea responsabilităților în baza faptelor.
„În afara poziționărilor politice, atunci când avem o situație de urgență, cum este cea din județul Prahova, prima obligație este să rezolvăm problemele. Înțeleg că se lucrează la soluții astfel încât, cât mai repede, locuitorii afectați – inclusiv companiile – să beneficieze din nou de apă potabilă”, a declarat premierul.
El a subliniat că problema nu poate fi tratată ca un incident punctual, ci ca un simptom al unor disfuncții structurale mai profunde. „Având în vedere că aceste lucruri arată și defecțiuni de sistem, ceea ce trebuie să facem acum este să luăm măsuri pentru ca astfel de situații să nu se mai repete. Iar cei care sunt responsabili pentru aceste evenimente trebuie să răspundă. Acest lucru se va întâmpla în zilele următoare”, a adăugat Bolojan.
Declarațiile vin după ce PSD a cerut public demisia ministrului Mediului, Diana Buzoianu, acuzând lipsa de reacție și gestionarea defectuoasă a situației. De cealaltă parte, ministrul a respins acuzațiile și a arătat spre structurile din subordine, susținând că nu a fost informată corect despre gravitatea riscului tehnic și că există documente care arată că situația a fost cunoscută la nivel operațional.
Criza de la barajul Paltinu a scos la iveală un lanț de decizii întârziate, informări incomplete și responsabilități fragmentate. Deși problemele tehnice au fost identificate încă din vară, lucrările de intervenție au început într-o perioadă cu risc hidrologic ridicat, iar autoritățile locale susțin că nu au fost avertizate asupra posibilității reale de oprire a alimentării cu apă.
Conform unui raport tehnic intern, înregistrat la Apele Române la finalul lunii octombrie, exista un risc clar de creștere a turbidității apei în timpul lucrărilor, ceea ce putea face imposibilă tratarea acesteia în stația de la Voila. Documentul nu ar fi fost însă adus la cunoștința tuturor factorilor decizionali implicați.
În paralel, prefectul județului Prahova a declarat că nu a fost informat asupra riscului real de sistare a apei, iar Consiliul Județean a susținut că nu a fost implicat în luarea deciziilor care au dus la oprirea alimentării.
În acest context, poziția premierului marchează o delimitare clară față de retorica politică și transmiterea unei responsabilități directe către aparatul administrativ. „Nu vorbim despre un scandal politic, ci despre o situație care afectează viața reală a oamenilor”, au precizat surse guvernamentale, arătând că la nivelul Executivului sunt deja analizate rapoarte preliminare trimise de Corpul de Control și de structurile tehnice din teritoriu.
Bolojan a lăsat de înțeles că rezultatele acestor verificări vor fi prezentate public și că vor exista consecințe administrative și politice, în funcție de concluziile anchetei interne. „Cei care sunt responsabili vor răspunde”, a fost mesajul transmis fără echivoc.
Pentru populația din Prahova, criza apei nu este însă o dispută birocratică, ci o lovitură directă asupra vieții cotidiene. Mii de gospodării, instituții publice, școli și unități economice au fost nevoite să funcționeze în regim de avarie. Transportul cu cisterne, distribuția de apă îmbuteliată și restricțiile severe au devenit, peste noapte, noua realitate într-un județ considerat strategic.
Criza din Prahova riscă să devină un test de maturitate instituțională pentru Guvernul Bolojan. Nu doar prin capacitatea de a remedia situația de urgență, ci prin abilitatea de a produce o reformă reală de sistem: de la modul în care sunt gestionate barajele și infrastructura de apă, până la mecanismele de avertizare timpurie și coordonarea între instituții.
Dacă aceste schimbări nu vor avea loc, avertizează experții, ceea ce s-a întâmplat la Paltinu nu va rămâne un episod izolat, ci un model reproductibil de criză administrativă, în alte județe și în alte momente-cheie.